Sari la conținut

Legile justiției | CSM îi cere lui Tudorel Tudor o dată-limită pentru trimiterea proiectului

Consiliul Superior al Magistraturii îl somează pe ministrul justiţiei să spună când îi va trimite proiectele de modificare a legilor justiţiei, anunţate miercuri. Procurorii şi judecătorii spun că au aflat de iniţiativa lui Tudorel Toader de la televizor.

„În calitatea sa de garant al independenței Justiției și administrator al sistemului judiciar, precum și în îndeplinirea atribuțiilor de avizare prevăzute de lege, Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat ministrului Justiției comunicarea datei până la care urmează ca acest proiect de modificare legislativă, împreună cu expunerea de motive, să fie transmis Consiliului, pentru derularea procedurilor legale”, potrivit unui comunicat al CSM transmis joi.

CSM arată, în solicitarea transmisă ministrului justiției, că a luat act de expunerea făcută în conferința de presă de principalele modificări propuse, în calitate de inițiator legislativ, pentru modificarea și completarea Legilor justiției, răspunzând în acest fel nevoii și dreptului la informare al societății, ca beneficiar al legii.

În acest context, Consiliul i-a solicitat lui Tudorel Toader transmiterea oficială a proiectului pentru cunoașterea în detaliu a acestuia.

„Din perspectiva specificității acelor legi, dincolo de nevoia de informare din surse publice și în termeni generali, la nivelul sistemului judiciar și al instituțiilor acestuia, precum și al corpului de magistrați, judecători și procurori — ca beneficiari direcți ai acestor legi — există nevoia și preocuparea cunoașterii în detaliu a aspectelor tehnice și modalităților de reglementare propuse în proiectul de modificare a Legilor 303/2004, 304/2004 și 317/2004, prin comunicarea oficială a proiectului de modificare a acestui pachet de legi", se arată în solicitarea CSM.

Potrivit CSM, disciplina profesiei juridice presupune standarde de comunicare bazate pe cunoaștere detaliată și completă, altfel se creează poziționări instituționale imprecise.

„Rigurozitatea și disciplina profesiei juridice, precum și principiile organizaționale specifice instituțiilor din sistemul judiciar, presupun standarde de comunicare bazate pe cunoaștere detaliată și completă a temelor în legătură cu care se comunică atât public, cât și instituțional. Altfel, se creează premisele unor dezbateri publice, mediatice și chiar poziționări instituționale — prin declarații publice ale reprezentanților instituționali — imprecise, cu potențial real de tensionare artificială a discursului public, de denaturare sau interpretare improprie a unor aspecte, cu consecințe asupra activităților aferente procesului legislativ”, se menționează în document.

(text: Agerpres)