Sari la conținut

Dosarul referendumul | Decizie amânată în cazul contestației lui Liviu Dragnea

Înalta Curte de Casație și Justiție a amânat verdictul în cazul contestației depuse de Liviu Dragnea în dosarul în care este condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare. Decizia finală va fi anunțată la data de 24 aprilie. Judecătorii au respins toate solicitările depuse de avocații liderului PSD. 

liviu dragnea iccj inquam octav ganea (2)

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

ACTUALIZARE: Avocaţii lui Liviu Dragnea au cerut judecătorilor ÎCCJ să admită contestaţia la executare a preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, în dosarul "Referendumul” pe motiv că hotărârea nu a fost redactată în 30 de zile de la pronunţare, iar la data motivării, preşedintele completului care a soluţionat cauza nu mai era judecător, pentru că se pensionase. Procurorul DNA a cerut respingerea cauzei pentru că nu sunt îndeplinite condiţiile legale, relatează News.ro

„Legile trebuie respectate Și eu am văzut un procuror DNA în fața instanței de la Înalta Curte spunând că un articol de lege este de recomandare, în condițiile în care articolul este foarte clar și riguros. Asta înseamnă că dacă e recomandat că poate să nu fie respectat, asta înseamnă că sunt unele articole care pentru unii procurori sunt facultative. Noi avem dreptul să considertăm un articol din Codul de Procedură penală facultativ? Asta este remarca pe care am făcut-o. Am vrut să am motivarea hotărârii, pentru că am vrut să merg la CEDO, dar nu am putut că au trecut cele șase luni. Ulterior, când am făcut contestația a apărut și motivarea. În continuare am vrut să știue dacă toți cei care au dat decizia finală au participat și la redactarea motivării. Am înțeles că nu putem avea acces la informații. Așteptăm pronunțarea. Sunt optimist până la moarte. Am încredere în justiție”, a spus liderul PSD.

La începutul şedinţei de judecată, avocaţii lui Liviu Dragnea au solicitat instanţei să fie cerute la dosar informaţii privind evidenţele instantelor şi să se verifice cărui magistrat asistent i s-a repartizat dosarul „Referendumul”, pentru a se stabili în ce condiţii a fost redactată motivarea hotărârii de condamnare a clientului lor.

Unul dintre avocaţii lui Dragnea le-a spus celor cinci judecători din complet că pe ultima pagină a hotărârii nu apare numele celui care a redactat motivarea şi nici data redactării, rezultând astfel că nu există o hotărâre definitivă. Acesta a mai solicitat o expertiză informatică asupra computerelor instanţei supreme, pentru a se verifica sistemul ECRIS şi de pe ce calculator s-a făcut redactarea motivării deciziei din dosarul „Referendumul”. Mai mult, acesta a solicitat şi să fie trimisă o adresa la arhiva ÎCCJ, pentru a se vedea planificarea judecătorilor şi data la care a intrat dosarul lui Dragnea în arhivă, precum şi o altă adresă la Consiliul Superior al Magistraturii, pentru o copie de pe cererea de pensionare a fostelor judecătoare Livia Stanciu şi Luminiţa Zglimbea, care au fost în completul ce a dat decizia definitivă în dosarul „Referendumul” şi care s-au pensionat după pronunţarea hotărârii.

Procurorul DNA prezent la şedinţa de judecată s-a opus cererilor avocaţilor, arătând că acestea nu sunt pertinente, întrucât nu au legătură cu motivele contestaţiei la executare depuse de Liviu Dragnea. După o scurtă deliberare, judecătorii au respins ca nepertinente cererile avocaţilor.

Apărătorii lui Dragnea au arătat că, în aceste condiţii, vor să depună la dosar o cerere de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Procurorul DNA a cerut să se respingă şi această solicitare, arătând că instanţa a pus deja la dispoziţia contestatorului toate informaţiile.

Şi pentru această solicitare, judecătorii s-au retras pentru deliberare, în final anunţând că nu este relevantă cererea, pentru că la sesizarea Curţii de Justiţie a UE, instanţa supremă trebuie să justifice de ce are nevoie de lămuriri suplimentare.

În continuare, avocaţii lui Liviu Dragnea au cerut instanţei să admită contestaţia la executare, arătând că motivarea deciziei trebuia redactată în 30 de zile de la pronunţare, or în condiţiile întârzierii acesteia, nu se mai poate vorbi de reprezentarea voinţei juridice a completului care a decis condamnarea.

Avocaţii au arătat că nu invocă lipsa de semnătură de pe motivare a preşedintelui completului, Livia Stanciu, ci absenţa totală a judecătorului la redactarea hotărârii, în condiţiile în care în februarie  2017 aceasta nu mai era judecător, întrucât se pensionase.

Întrebat de unul dintre judecători care ar fi soluţia în acest caz, avocatul lui Dragnea a spus că în acest caz exista un vid legislativ, iar o soluţie ar fi reluarea dezbaterilor. În acest context, avocatul a cerut repunerea cauzei pe rol, pe motiv că pe ultima pagină a motivării nu apare numele celui care a redactat hotărârea de condamnare.

Procurorul DNA a cerut să se respingă contestaţia la executare, deoarece nu sunt îndeplinite condiţiile legale. Instanţa a rămas în pronunţare, urmând să anunţe decizia în 24 aprilie.


ACTUALIZARE: Liderul PSD a ajuns la ÎCCJ în jurul orei 10.00 dimineața. Liviu Dragnea a spus că va face mai multe declarații după ședința de judecată, adăugând că speră că instanța îi va da dreptate. 


Liviu Dragnea a fost citat, luni, în fața completului de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Magistraţii discută contestaţia la executarea pedepsei depusă de liderul PSD în dosarul referendumului. Președintele social-democraților a reclamat că motivarea a fost semnată de alţi judecători faţă de cei care l-au condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare.

Președintele PSD a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în aprilie 2016 pentru fraudarea referendumului din 2012.  Motivarea condamnării, un document de peste 300 de pagini, a apărut în luna februarie a acestui an. 

Judecătorii au motivat că este suficientă o pedeapsă cu suspendare, deoarece Liviu Dragnea nu are antecedente. De asemenea, magistrații au explicat și de ce au majorat pedeapsa de la un an la doi ani de închisoare cu suspendare: atitudinea fostului secretar general al PSD, de negare a faptelor, pe tot parcursul procesului, a fost suficientă pentru a dispune o pedeapsă mai mare.

Acuzaţiile din dosarul „Referendumul”

Potrivit rechizitoriului din dosarul "Referendumul”, Liviu Dragnea, la data faptelor secretar general al PSD, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu, "a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".

Conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

Completul de cinci judecători care a dat decizia definitivă în dosarul „Referendumul” a redactat recent motivarea, arătând că pedeapsa de doi ani de închisoare cu suspendare aplicată lui Liviu Dragnea este de natură să asigure scopul educativ şi să faciliteze reinserţia socială a inculpatului.

Judecătorii au apreciat că pedeapsa primită de Liviu Dragnea este suficientă "pentru a-l determina să adopte o conduită corespunzătoare în cadrul campaniilor electorale viitoare".

Din Completul de cinci judecători a făcut parte şi Livia Stanciu, care la momentul condamnării din dosarul “Referendumul” era preşedintele instanţei supreme. Livia Stanciu nu a mai fost la momentul redactării motivării deciziei la ÎCCJ, pentru că s-a pensionat la jumătatea anului trecut, iar din iulie 2016 este judecător la Curtea Constituţională.