Sari la conținut

Lupta lui Severin cu justiţia: „Când o lege este încălcată de prea multă lume, trebuie schimbată”

Acum o lună, Adrian Severin a vorbit recent despre independența justiției, democrație și statul de drept la conferinţă organizată la Parlament, la care, printre alţii, s-au mai exprimat Călin Popescu Tăriceanu şi Rodica Stănoiu. Unele puncte de vedere au lăsat audienţa cu gura căscată.

adrian severin

„Azi, lucrurile sunt complet pe dos. Parlamentul e atacat de justiție, iar Executivul ne spune că sunt hotărâri judecătorești care nu trebuie aplicate, de data asta hotărâri care îi privesc pe magistrați. Ceea ce mi se pare că schimbă complet paradigma și normalitatea”, a declarat Severin la o conferinţă care a avut loc acum o lună. Fostul europarlamentar social-democrat a mai susținut cu acea ocazie că „justiția independentă nu trebuie să fie călăul libertăților, ci garantul libertăților. Or, ceea ce noi constatăm din ce în ce mai mult, mai ales prin insistența pe latura punitivă, că ea devine din ce în ce mai mult călăul libertăților”.

În plus, Adrian Severin a venit cu o logică surprinzătoare: „când o lege este încălcată de prea multă lume, înseamnă că legea trebuie schimbată, că nu o să schimbăm poporul”. „Ne mirăm că poporul este corupt, că toată lumea încalcă legea. Dacă toți suntem corupți, înseamnă că nimeni nu e corupt. Corupția înseamnă deviere și devierea nu poate fi a majorității sau a unanimității”, a concluzionat politicianul condamnat pentru fapte de corupție.

Context

În 7 octombrie, președinții Senatului și Camerei Deputaților, Călin Popescu Tăriceanu (ALDE) și Florin Iordache (PSD), au organizat la Parlament o dezbatere pe tema independenței justiției și a relațiilor dintre puterea judecătorească, puterea executivă și puterea legislativă. La întrevedere au participat și prim-adjunctul procurorului general, Bogdan Licu, și președintele Asociației Magistraților din România, Constantin Sima. Printre invitați s-au numărat și Rodica Stănoiu, fost ministru PSD al Justiției, colonelul în rezervă Mircea Dogaru și Adrian Severin, fost europarlamentar PSD, condamnat în prima instanță la trei ani și trei luni de închisoare cu executare pentru luare de mită și trafic de influență.

Scrisoarea adresată ambasadorului

În 2015, Adrian Severin îi adresa o scrisoare deschisă noului ambasador al SUA la Bucureşti, Hans Klemm. Printre altele, Severin, care era anchetat de procurorii DNA, îi spunea oficialului american: „Ceea ce pot spune eu este că fără îndoială ne aflăm cu toții în mijlocul unui război hibrid de proporții globale, România fiind unul dintre câmpurile de bătălie cele mai active. În acest context, penetrarea ambasadei SUA este un obiectiv natural atât pentru adversarii dvs. – care vor nu doar să știe ce li se pregătește dar și să vă intoxice și să vă determine a lua decizii și a întreprinde acțiuni greșite – cât și pentru aliați – care sunt interesați să afle cât pot conta pe fidelitatea Americii. Dacă veți avea puterea să admiteți că ambasada dvs de la București a comis erori pe care nici cel mai neinspirat și mai nepregătit diplomat nu le-ar fi făcut, punând în pericol grav interesele americane în România, sunt sigur că veți găsi calea spre a pune capăt unei asemenea stări de lucruri, descoperind cauzele și aplicând remediile necesare.

Unii colegi americani m-au întrebat de-a dreptul dacă nu cumva serviciile românești s-au infiltrat în personalul ambasadei spre a promova anumite evaluări și a determina anumite decizii. Nu cred. Serviciile secrete din România sunt prea ocupate cu urmărirea, influențarea și după caz, eliminarea, personalităților aparținând elitei românești pentru a mai avea timp să se ocupe și de străini. În schimb nu exclud de loc acțiunea unor cercuri de interese neguvernamentale din România – unele aparținând lumii interlope. Simplul fapt că o mare parte a personalului ambasadei SUA de origine română a obturat cu o tenacitate demnă de cauze mai nobile, toate canalele de comunicație ale diplomaților americani cu anumite personalități sau cu segmente importante ale societății românești, nu poate trece neobservat și ar trebui să trezească serioase semne de întrebare. Este mai mult decât evident că multe dintre informațiile false referitoare la realitatea românească, informații care au fundamentat ulterior evaluări și decizii greșite, provin de la acest personal.”