Sari la conținut
News Alert

„Marțea neagră”, reeditată în Parlament. Aleșii încearcă să oprească arestările cerute de procurorii DNA

Parlamentarii de la PSD şi PC au reuşit să treacă de senatorii jurişti o propunere care prevede că arestarea preventivă nu poate fi dispusă decât în baza unor „indicii temeinice” şi nu în temeiul unei suspiciuni rezonabile, cum prevede legea în prezent.

„Noi ajutăm judecătorii să aibă instrumente mult mai clare şi cu instrumente de zeci de ani”, a declarat Ovidiu Donţu, senator PSD și inițiator al propunerii.

Reprezentanţii CSM s-au declarat împotriva propunerii. „Vedeam, practic, mai bună forma cu suspiciunea rezonabilă, care are o consacrare în jurisprudența CEDO”, a explicat Andeea Uzlău, reprezentant CSM.

Societatea civilă arată că modificarea îngreunează munca procurorilor şi combaterea coruţiei.

Este foarte dificil să ai probe că o persoană încearcă să plece din ţară, de exemplu, sau că încearcă să vorbească cu martorii pentru ca aceştia să-şi schimbe depoziţiile”, a spus Laura Ştefan, expert anticorupţie.

Ca să îşi crească şansele de reuşită, aleşii au pus aceleaşi prevederi în mai multe proiecte. Un grup de parlamentari PSD a înregistrat, tot la Senat, o iniţiativă care spune că „măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe concrete, din care rezultă dincolo de orice îndoială că o persoana a săvârşit o infracţiune”.

Acelaşi proiect prevede că magistratul e pasibil de închisoare de la 2 la 7 ani, dacă promite reducerea pedepsei în schimbul unui denunţ.„Nu mi se pare corect ceea ce se întâmplă acum, ca Parchetul să culeagă denunţuri de la cei cercetaţi care nu au legătură cu fapta. Dacă procurorul adună suspiciuni, nu avem probe. Nouă ne trebuie probe, nu suspiciuni”, a declarat Marius Manolache, deputat PSD.

Liberalii se opun proiectului. „Este o nouă Marţe neagră, o nouă lege a amnistiei și graţierii, pe care nu o putem susține și nu putem fi de acord cu ea”, a declarat Ludovic Orban, liderul deputaţilor PNL.

În urma scandalului iscat de această lege, doi dintre iniţiatori şi-au retras semnăturile.

Nu ne-a atras nimeni atenţia. Sunt numai considerentele mele de ordin personal. Nu am făcut niciodată opoziţie Justiţiei”, și-a motivat decizia Ciprian Nica, vicepreşedintele al Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor

Pe lista semnatarilor rămaşi sunt alţi trei aleşi cu dosare penale. Marius Manolache este urmărit penal de DNA pentru fals în acte, iar Marian Ghiveciu a fost trimis în judecată de procurorii DNA pentru instigare la abuz în serviciu.

De asemenea, Cătălin Rădulescu este şi el trimis în judecată pentru dare de mită şi activităţi incompatibile cu funcţia .

În prezent, în Parlament sunt peste 20 de aleşi care au probleme cu legea. În legislatura actuală, şase parlamentari şi-au pierdut mandatul după ce au fost condamnaţi definitiv.

Direcția Națională Anticorupție consideră că adoptarea în plen a propunerii de modificare a Codului Penal ar diminua semnificativ eficiența DNA, ar îngreuna identificarea și pedepsirea infractorilor și ar afecta în mod sever statutul procurorilor în cadrul sistemului judiciar.