Sari la conținut

Ministerul Public, după motivarea deciziei CCR: O analizăm atent

Ministerul Public precizează că analizează ”atent” motivarea deciziei Curţii Constituţionale privind existenţa unui conflict juridic între DNA şi Guvern, ”urmând ca decizia să fie respectată întocmai de către procurori”.

ministerul public

Ministerul Public a prezentat pe Facebook un punct de vedere cu privire la motivarea deciziei Curţii Constituţionale privind existenţa unui conflict juridic între DNA şi Guvern.

”Motivarea deciziei Curţii Constituţionale este analizată atent de către Ministerul Public, urmând ca decizia să fie respectată întocmai de către procurori”, arată Ministerul Public.

Curtea Constituţională (CCR) a arătat în motivarea deciziei prin care a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public - DNA şi Guvern, că ancheta procurorilor DNA legată de adoptarea OUG 13/2017 nu intra în competenţele procurorilor, deoarece aceştia nu pot face cercetări privind oportunitatea şi legalitatea unui act normativ adoptat de legiuitor.

”În ceea ce priveşte Ministerul Public, conduita conformă Constituţiei transpare din (…) abţinerea de la orice acţiune care ar avea ca efect subrogarea în atribuţiile altei autorităţi publice. Prin urmare, Ministerul Public nu are competența de a desfășura activități de cercetare penală cu privire la legalitatea și oportunitatea unui act normativ adoptat de legiuitor”, se arăta în motivarea deciziei prin care CCR a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parchetul General - DNA şi Guvern, motivare dată publicităţii vineri.

Judecătorii CCR au spus că anchetarea emiterii OUG 13 de către procurori ”echivalează cu o încălcare gravă a principiului separației puterilor în stat, garantat de art.1 alin.(4) din Constituție, deoarece Ministerul Public nu doar că își depășește atribuțiile prevăzute de Constituție și de lege, dar îșIa arogă atribuții ce aparțin puterii legislative sau Curții Constituționale”.

Mai mult, CCR a arătat în motivarea deciziei că acțiunea Ministerului Public ”creează o presiune asupra membrilor Guvernului” care afectează buna funcționare a acestei autorități, consecinţa fiind descurajarea sau intimidarea legiuitorului delegat (Guvernului - n.red.) de a-și exercita atribuțiile constituționale.

”Declanșarea unei ample anchete penale care s-a concretizat prin descinderi la Ministerul Justiției, ridicarea de acte, audierea unui număr mare de funcționari publici, secretari de stat și miniștri a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică, chiar pe durata derulării unor proceduri de legiferare, creându-se premisele unui blocaj în activitatea de legiferare. Astfel, sub imperiul unei temeri declanșate de activitatea de cercetare penală și de formularea unor viitoare acuzații care pot determina incidența răspunderii penale, Guvernul este blocat în activitatea sa de legiuitor”, au mai explicat judecătorii CCR.

Curtea a demontat punctual toate acuzaţiile pentru care procurorii DNA au declanşat ancheta în privinţa adoptării OUG 13/2017. Astfel, arată judecătorii, infracţiunea de favorizarea a infractorului nu poate fi comisă prin adoptarea unui act normativ.

”În virtutea imunității care însoțește actul decizional de legiferare, care este aplicabilă mutatis mutandis și membrilor Guvernului, niciun parlamentar sau ministru nu poate fi tras la răspundere pentru opiniile politice sau acțiunile exercitate în vederea elaborării ori adoptării unui act normativ cu putere de lege. A admite contrariul înseamnă a lăsa, indirect, posibilitatea intruziunii în procesul legislativ a unei alte puteri, cu consecința directă a încălcării separației puterilor în stat”, s-a arătat în motivarea judecătorilor.

CCR a mai decis că nici infracţiunile de conflict de interese, de prezentare cu rea credinţă de date inexacte Parlamentului sau Preşedintelui şi fapta persoanei care îndeplinește o funcție de conducere într-un partid de a-și folosi influență sau autoritatea sa în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.

”Nicio normă legală sau constituțională nu obligă Guvernul să-l informeze pe Președintele României cu privire la «intențiile» sale în sensul includerii pe ordinea de zi a unei ședințe de Guvern a actelor normative supuse adoptării și nici să informeze Parlamentul cu privire la «intenția» sa de a adopta ordonanțe de urgență”, a mai arătat CCR în motivarea deciziei.

Judecătorii au mai spus că nici oportunitatea şi nici legalitatea adoptării unui act normativ nu cad sub incidenţa controlului organelor de cercetare penală.

Totodată, CCR a arătat că extinderea urmăririi penale de către procurori pentru alte trei infracţiuni, în aceeaşi speţă a OUG 13, în ziua în care DNA şi-a declinat competenţa în respectiva anchetă ”nu este în logica firească a cursului cauzei”.

Curtea Constituţională a decis, pe 27 februarie, că există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern pe tema anchetei privind OUG 13. Sesizarea în acest sens a fost făcută de către preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Singurul judecător care a făcut opinie separată la această decizie a fost Livia Stanciu.