Sari la conținut

Ministrul Justiţiei prezintă „comisiei Iordache” pachetul de modificare a legilor Justiţiei

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, va prezenta azi, începând cu ora 13:00, comisiei speciale condusă de deputatul PSD Florin Iordache pachetul de modificare a legilor Justiţiei, după de coaliţia a decis ca acesta să nu mai fie iniţiat ca proiect de lege al Guvernului, ci ca iniţiativă parlamentarăm relatează News.ro. Proiectul a fost vehement criticat de CSM.

170227_TUDOREL_TOADER_MJ_01_INQUAM_PHOTOS_Octav_Ganea

Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

După ce ministrul Justiţiei a întârziat să prezinte în Guvern proiectul de modificare a legilor justiţiei, pe care l-a anunţat public în luna august, coaliţia a decis că acesta va fi promovat prin iniţiativă parlamentară.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a avizat negativ proiectul privind modificarea legilor Justiţiei, argumentând că acesta "nesocoteşte" în aspecte esenţiale garanţii fundamentale privind funcţionarea sistemului judiciar şi contravine dispoziţiilor constituţionale.

CSM susţine că activitatea instanţelor judecătoreşti nu poate fi controlată de structuri care fac parte din autoritatea executivă şi că propunerea ministrului Justiţiei încalcă dispoziţiile constituţionale privind independenţa justiţiei şi separaţia puterilor în stat.

Magistraţii mai arată că asigurarea managementului bugetar al instanţelor de judecată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aşa cum prevede articolul 136 din Legea 304/2004 pe care ministrul Justiţie a propus să-l abroge, asigură principiul constituţional al independenţei justiţiei.

„S-a arătat că este indubitabil faptul că principiul independenţei justiţiei implică o serie de garanţii, cum ar fi, printre altele, garanţiile financiare, independenţa administrativă a magistraţilor, precum şi independenţa puterii judecătoreşti faţă de celelalte puteri în stat”, explică CSM.

Magistraţii nu sunt de acord nici cu propunerea ministrului referitoare la răspunderea patrimonială a magistraţilor pentru erorile judiciare, potrivit căreia se impune statului obligaţia de a exercita o acţiune în regres împotriva judecătorului sau procurorului pentru acoperirea prejudiciului creat în urma unor erori judiciare, spunând că aceasta „ridică probleme de constituţionalitate”.

„Consiliul Superior al Magistraturii a apreciat că exercitarea dreptului la acţiunea în regres trebuie să fie lăsată în continuare la latitudinea titularului acţiunii – statul şi nu să devină o abligaţie, aceasta fiind regula generlă de drept în ceea ce priveşte exercitarea dreptului de către titularii acestora”, spun magistraţii.

De asemenea, în ceea ce priveşte condiţiile de acces în magistratură propuse de ministrul Justiţiei, respectiv vârsta minimă de 30 de ani şi vechime de minim 5 ani în profesie, CSM spune că acest lucru poate duce la scăderea calităţii profesionale a magistraţilor.

„Sistemul propus îi va obliga pe absolvenţii de drept să se orienteze către alte profesii juridice, în special către profesiile liberale. Este greu de crezut că aceştia, după vârsta de 30 de ani şi după o experienţă profesională de minimum 5 ani, dacă au reușit să se adapteze acelei profesii şi au început să obţină rezultate bune şi un venit încurajator, vor renunţa la o carieră în curs de consolidare, cu reale premise de dezvoltare, pentru a începe o altă carieră, în magistratură”, explică CSM, care mai spune că inconvenientul vârstei tinere şi lipsei de experienţă a magistraţilor poate fi remediat prin alte măsuri, precum creşterea perioadei de stagiatură sau cea a pregătirii profesionale în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii.

Consiliul mai spune că procedura de concurs propusă de ministrul Justiţiei pentru promovarea în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor nu este sustenabilă în practică, pentru că presupune evaluarea lucrărilor întocmite de toţi candidaţii care au promovat proba scrisă.

Magistraţii susţin, de asemenea, că salarizarea judecătorilor şi procurorilor care promovează pe loc încalcă principiul egalităţii în faţa legii, pentru că tratează diferit categoria magistraţilor în raport cu alte categorii profesionale, pentru care promovarea în funcţii, trepte şi grade aduce şi o majorarea corespunzătoare a salariului.

„O astfel de măsură este o soluţie discriminatorie, în condiţiile în care în tot sistemul bugetar există sistemul promovării în trepte şi grad sau în funcţie şi grad, care are impact asupra salarizării. (...) Această măsură reprezintă o intruziune în statutul magistratului, fiind astfel neconstituţională”, se arată în documentul emis de CSM.

Referitor la procedura de numire în funcţiile de conducere la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Direcţia de Investigarea a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), CSM spune că propunerea ca numirile să se facă de către ministru, deci la nivel politic, va aduce dezechilibru, pentru că nu se va mai baza pe un mecanism tripartit format din ministrul Justiţiei, ca reprezentant al Guvernului, preşedintele României, ales de cetăţeni şi CSM, format din reprezentanţii magistraţilor şi societăţii civile.

„Îmbunătăţirea actuale proceduri nu se poate realiza prin accentuarea rolului decisiv al ministrului Justiţiei şi excluderea din acest proces a preşedintelui României, ci, dimpotrivă, aşa cum s-a propus de CSM în cursul anului, prin limitarea rolului ministrului Justiţiei în această procedură şi conferirea unui rol determinant CSM, ca garant al independenţei justiţiei”, explică magistraţii.

De asemenea, mai spune CSM, înlăturarea posibilităţii magistratului de a s reîncadra în funcţie după pensionare pe motivul evitării cumulării pensiei de serviciu cu indemnizaţia de magistrat, duce la probleme privind ocuparea posturilor vacante din sistem, la instanţele sau parchetele la care nu există posibilităţi reale de ocupare a posturilor prin alte modalităţi.

Magistraţii mai precizează în documentul trimis la minister că proiectul de modificare a Legilor justiţiei cuprinde mai multe propuneri de reglementare noi sau diferite de cele existente în forma anterioară care nu au fost supuse consultării sistemului judiciar.

Avizul CSM este consultativ.

La rândul său, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) i-a solicitat ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, printr-o scrisoare, să retragă din proiectul de modificare a legilor justiţiei orice referiri la Inspecţia Judiciară (IJ), pentru ca acestea să facă obiectul unui proiect de lege distinct, apreciind că mutarea IJ la Miniserul Justiţiei este inacceptabilă.

„Propunerea actuală, cu mutarea Inspecţiei Judiciare la Ministerul Justiţiei, este inacceptabilă. Inspecţia Judiciară comportă probleme complexe, care necesită o abordare separată şi profundă. Va trebui făcut în acest sens un studiu comparat cu alte sisteme de drept pentru a găsi cea mai bună soluţie pentru Inspecţia Judiciară, o soluţie care să îi întărească independenţa şi să îi asigure o funcţionare eficientă”, arată UNJR în scrisoarea trimisă ministrului Toader. 

Modificări criticate

Uniunea Judecătorilor îi mai cere ministrului să revină asupra vârstei şi experienţei minime de a intra la INM, în condiţiile în care în proiectul de modificare a legilor justiţiei intrarea la INM este condiţionată de vârsta de 30 de ani şi de o vechime de 5 ani în domeniul juridic.

„Datele statistice arată că impunerea unei experienţe minime, cumulate cu vârstă minimă, vor avea ca efect direct imposibilitatea ocupării posturilor vacanţe din sistem. Acest efect se va răsfrânge negativ asupra judecătorilor de la judecătorii care sunt deja supraaglomeraţi, după cum am atras atenţia în mod constant. Soluţia propusă atât de asociaţii, cât şi de CSM, de prelungire a perioadei de pregătire, răspunde mult mai bine necesităţii de a avea judecători definitivi cu o suficientă experienţă profesională, care să dubleze pregătirea teoretică, fără a implica şi riscurile propunerii actuale”, mai arată UNJR. 

Cu privire la forma data răspunderii materiale în proiect, UNJR îşi menţine poziţia că această “încalcă dispoziţiile art. 52 alin. 3 din Constituţie referitoare la condiţia exercitării funcţiei cu rea-credinţă şi gravă neglijenţă. De asemenea, formularea propusă este atât de laxă încât nu circumscrie în nici un mod limitele răspunderii, lăsând loc arbitrariului.”

Modificările la legile Justiţiei au fost criticate de asociaţiile magistraţilor, de preşedintele Klaus Iohannis, iar Ambasada SUA şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la unele dintre prevederi.

Şeful statului a declarat că îl îngrijorează profund faptul că se propune, prin proiectul de modificare a legilor justiţiei, ca preşedintele să fie scos din procedura de numire a procurorilor şefi, spunând că este o „greşeală fundamendală”. Preşedintele a mai spus că mutarea Inspecţiei Judiciare în subordinea Ministerului Justiţiei aduce presiune politică asupra inspecţiei.

Proiectul de modificare a legilor justiţiei a fost făcut public la finalul lunii august de către Tudorel Toader. Ministrul a invocat, în expunerea de motive care însoţeşte actul normativ, prevederi din ultimul raport MCV, o serie de decizii ale Curţii Constituţionale, dar şi noile ”realităţi şi nevoie ale sistemului judiciar” care impun reformarea cadrului legislativ în domeniu.

„În ultimii ani a avut loc o reformă profundă a legislaţiei care constituie principalul instrument de lucru al sistemului judiciar realizată prin adoptarea celor patru coduri în materie civilă şi penală care au modificat competenţele instanţelor şi parchetelor, au reorganizat căile de atac, au generat tipuri noi de cauze şi proceduri, au determinat ample reorganizări ale secţiilor şi completelor instanţelor. Deşi unele modificări ale legilor justiţiei au fost promovate cu ocazia legilor de punere în aplicare a noilor coduri, totuşi există şi alte aspecte de ordin legislativ în acest domeniu ce se impun a fi supuse analizei şi dezbaterii publice”, se arată în expunerea de motive al proiectului de modificare a legilor Justiţiei.

Proiectul de modificare a legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor prevede că preşedintele României este eliminat din procedura de numire a procurorilor şefi ai principalelor parchete, iar durata mandatului acestora este extinsă de la trei la patru ani. De asemenea, Inspecţia Judiciară a CSM va trece din subordinea acestei instituţii la Ministerul Justiţiei, iar ministrul Justiţiei poate să ceară procurorului general sau, după caz, procurorului şef al DNA sau DIICOT informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii. 

„Preşedintele şi vicepreşedinţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi justiţie care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani şi nu au fost sancţionaţi disciplinar”, se arată la articolul 53, alin (1) al proiectului de lege.

Modificarea constă în introducerea condiţiei ca judecătorii numiţi pe funcţii de conducere să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, condiţionare care în prezent lipseşte.

O altă modificare prevede că preşedintele României poate refuza o singură dată, motivat, numirea în funcţiile de conducere ale instanţei supreme. Prevederea este similară cu cea de la numirea miniştrilor, unde, de asemenea, preşedintele poate refuza o singură dată şi motivat propunerea făcută de şeful Guvernului pentru numirea unui nou ministru în Cabinet.

Nu în ultimul rând, Tudorel Toader extinde mandatul preşedintelui şi vicepreşedinţilor Înaltei Curţi de la trei la patru ani.

În ceea ce priveşte însă numirea şefilor principalelor parchete din România, preşedintele este eliminat din procedură. Articolul 54, alin (1) prevede: ”Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi ai Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii, secţia pentru procurori, la propunerea ministrului justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de procuror, pe o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”.

În prezent, legea prevede că procurorii şefi sunt numiţi de către preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei şi cu avizul CSM, pentru o perioadă de 3 ani.

La fel ca la numirea şefilor ÎCCJ, ministrul Justiţiei a introdus prevederea că CSM poate refuză o singură dată motivat propunerea făcută de minister pentru procurorii şefi ai principalelor parchete.

De asemenea, potrivit proiectului, ministrul Justiţiei poate să ceară procurorului general sau, după caz, procurorului şef al DNA sau DIICOT informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile care trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.

Nu în ultimul rând, proiectul prevede că Inspecţia Judiciară a CSM va trece din subordinea acestei instituţii la Ministerul Justiţiei, prevedere contestată de către magistraţi în săptămâna scursă de la anunţarea acestor modificări. Inspectorul şef al Inspecţiei Judiciare şi adjunctul acestuia sunt numiţi de ministrul Justiţiei dintre inspectorii judiciari în functie, în urma unui concurs, mai prevede proiectul.