Sari la conținut

NOTĂ publicată de Năstase: Înfiinţarea PNA, "de importanţă maximă" pentru aderarea la UE şi "mai ales la NATO"

Fostul premier Adrian Năstase a publicat pe blogul său o notă din anul 2002, elaborată de Ministerul Justiţiei, în care sunt explicate motivele care au stat la baza înfiinţării Parchetului Naţional Anticorupţie (PNA), precursorul DNA, calendarul stabilit cu partenerii europeni, dar şi un schimb de opinii în legătură cu proiectul de OUG propus la acea dată de Guvernul României.

Lupta anticorupţie a fost un criteriu fundamental pentru aderarea României la Uniunea Europeană şi "mai ales la NATO", după cum reiese dintr-un document postat, joi, pe blogul personal, de către fostul premier de la acea dată, Adrian Năstase. 

"Adoptarea Ordonanţei de urgenţă privind Parchetul Naţional Anticorupţie s-a impus ca un obiectiv imediat, de importanţă maximă în procesul de aderare atât la Uniunea Europeană cât mai ales la NATO deoarece:

-în perspectiva Summit-ului NATO de la Praga, din noiembrie 2002, s-au formulat deja propunerile şi măsurile de acţiuni concrete ale Guvernului României pentru accelerarea aderării la NATO, între care un loc principal îl ocupă lupta împotriva corupţiei. Parchetul Naţional Anticorupţie reprezintă una dintre măsurile fundamentale în îndeplinirea acestui obiectiv, iar calendarul înfiinţării sale este următorul: 30 martie - data limită a adoptării actului normativ de înfiinţare şi 30 septembrie - momentul începerii funcţionării efective;

-în Programul Naţional de Aderare a României la UE, precum şi în calendarele şi planurile de acţiune pe termen scurt, ne-am asumat faţă de instituţiile europene sarcina de a asigura funcţionarea Parchetului Naţional anticorupţie până în luna septembrie", se arată în prima parte a documentului de patru pagini.

Mai departe, materialul arată că "în întreg procesul de elaborare a Ordonanţei de urgenţă partenerul spaniol a fost consultat permanent", în condiţiile în care "însăşi constituirea unui parchet specializat în combaterea faptelor de corupţie, ca instituţie nouă, a pornit de la experienţa spaniolă în materie, împărtăşită în cadrul Convenţiei de înfrăţire instituţională".

Documentul publicat de fostul premier Năstase, o notă din 4 aprilie 2002 redactată de Ministerul Justiţiei, relevă şi obiecţiile ridicate de consilierul de pre-aderare, David Martinez, după primirea textului, ca şi reacţia părţii române.

Detalii pe această temă şi documentul integral, AICI.

Context

La conducerea PNA a ajuns, în 2002, procurorul Ioan Amarie, un nume puţin cunoscut la vremea respectivă.

Scepticismul cu care a fost primită numirea, şi lipsa de încredere a experţilor în apetitul Guvernului Năstase pentru o luptă anticorupţie în adevăratul sens al cuvântului au fost confirmate din plin. Abia după transformarea PNA în DNA şi pierderea guvernării de către PDSR s-au produs schimbări reale, cu timpul DNA ajungând să producă seisme fără precedent în zona puterii politice şi a marilor reţele din afacerile cu statul.

Adrian Năstase însuşi a devenit "victima" DNA, numărându-se printre numele grele care au suferit condamnări pentru corupţie.

Pe fondul succeselor repurtate, în ultimii ani Direcţia Naţională Anticorupţie a devenit ţinta multor politicieni şi afacerişti care şi-au văzut ameninţate libertatea, poziţia şi averile acumulate în mod netransparent. Atacurile s-au înteţit în ultimele luni, după ce PSD, condus de Liviu Dragnea, a revenit la guvernare, nota MJ din aprilie 2002 fiind postată de Adrian Năstase într-un context cât se poate de dificil pentru DNA. 

Adrian Năstase a avut constant luări de poziţie publice în care a acuzat Uniunea Europeană că tratează România ca pe o colonie şi s-a arătat deranjat de sprijinul acordat luptei anticorupţie de partenerii strategici ai Bucureştiului. Năstase a făcut o astfel de afirmaţie inclusiv în anul în care a suferit prima condamnare, 2012.