Sari la conținut

Pădurea Snagov, de la Prințul Paul la DNA. Retrocedarea a 47 de hectare va fi investigată

Ancheta deschisă încă din 2010 se sprijină pe un raport de audit al Curţii de Conturi, care a prezentat situaţia tuturor retrocedărilor din 1990 până în 2012. Inspectorii susţin că Paul de România ar fi primit ilegal 46,78 hectare din pădurea „Fundul Sacului”, de pe malul lacului Snagov. Pădurea Snagov a fost tot timpul proprietatea publică a statului român şi nu putea fi vândută, susţineau inspectorii în raport. Chiar Casa Regală, într-o scrisoare semnată de regele Mihai, solicita instanţei să respingă retrocedarea.

În februarie 2002, Paul de România, în calitate de succesor al lui Carol al II-lea, a solicitat Regiei Naţionale a Pădurilor restituirea a 47 de hectare din pădurea Snagov. În acel moment, legea prevedea că poate primi maximum zece hectare, dar în 2006 legea s-a modificat, fiind eliminată limitarea. În acelaşi an, Comisia Judeţeană Ilfov a validat, cu nouă voturi pentru şi unul împotrivă, cererea prinţului Paul de restituire a pădurii. Votul împotrivă a fost al reprezentantului Direcţiei Silvice Bucureşti, care a contestat punerea în posesie. Nu a contat. Prinţul Paul a fost pus în posesie printr-o sentinţă definitivă.

Domeniul de la Snagov, cea mai râvnită zonă imobiliară din jurul Capitalei, a fost vândut. Cele 47 de hectare valorează 14 milioane de euro. Terenul e valoros din două motive: e situat pe malul lacului Snagov, iar prinţul nu are niciun vecin.

O parte din teren a ajuns la Remus Truică, fostul şef al cancelariei premierului Adrian Năstase, care şi-a ridicat un palat impresionant. Nu este singurul caz în care o retrocedare la capătul căreia apare numele prinţului Paul ajunge în atenţia procurorilor. În octombrie anul trecut, DNA a început urmărirea penală pentru cea mai mare restituire ilegală de pădure din România ultimilor 25 de ani. Paguba - 300 de milioane de euro. 43 de mii de hectare de pădure, de două ori suprafaţa Capitalei, ar fi ajuns ilegal la urmaşii familiei Ghika, cu ajutorul actelor falsificate şi cu complicitatea justiţiei. Încrengătura ajunge până în Parlament: sunt vizaţi vicepreşedintele Senatului, Viorel Hrebenciuc, deputatul Ioan Adam şi senatorul Ilie Sârbu.