Sari la conținut

PICCJ, despre dosarul „Erata”: Se fac cercetări pentru abuz în serviciu, fals şi uz de fals

Foto: Mediafax

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) face precizări în cazul dosarului denumit „Erata” de către presă, prezentând informaţii de la deschiderea cauzei, în 30 septembrie 2013, ca urmare a plângerii penale formulate de „persoana fizică C.C.”, şi până în prezent, când se fac acte de urmărire penală cu privire la fapte.

Dosarul, în care se fac cercetări cu privire la modul în care judecătorii Curţii Constituţionale au emis, în 2012, hotărârea de invalidare a rezultatului referendumului privind demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu, a fost retrimis procurorilor în urma unei decizii a instanţei.

PICCJ arată că, în acest dosar, prin rezoluţia din 11 octombrie 2013, procurorul de caz a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de şase judecători ai Curţii Constituţionale, respectiv Augustin Zegrean, Aspazia Cojocaru, Petre Lăzăroiu, Mircea Ştefan Minea, Iulia Antonela Motoc şi Puskas Valentin Zoltan, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, apreciind că fapta nu există.

În 4 iunie 2014, pronunţată în dosarul nr. 5748/1/2013 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa a admis plângerea formulată de C.C. împotriva rezoluţiei din 11 octombrie 2013, soluţia atacată fiind desfiinţată, iar cauza trimisă Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică, în vederea efectuării de cercetări cu privire la plângerea formulată.

Instanţa a reţinut că „în speţă, deşi exista obligaţia de a desfăşura o anchetă efectivă, nu au fost luate măsuri rezonabile pentru investigarea faptelor reclamate”.

Ulterior, în 29 iulie 2014, dosarul de la instanţa supremă a fost trimis Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind repartizat spre soluţionare.

În 22 septembrie 2014, prin ordonanţă, s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la faptă, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu, iar în 8 iunie 2015 s-au extins cercetările şi pentru fals intelectual şi uz de fals, prevăzute de articolul 289 alineatul 1 şi articolul 291 Cod penal anterior, cu aplicarea articolului 5 Cod penal anterior.

Șeful CCR, audiat în dosarul „Erată la referendum”: „A fost o eroare, era setat greșit calculatorul”

http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Justitie/Seful+CCR+audiat+in+dosarul+Erata+la+referendum+Daca+pentru+fiec

În acest dosar, miercuri a fost audiat la PICCJ preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, el spunând că rezultatul referendumului din 2012 pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu nu ar fi fost altul dacă nu exista erata redactată de CC.

Procurorii au mai audiat, până în prezent, foşti şi actuali membri ai CC, printre care Tudorel Toader, Acsinte Gaspar, Aspazia Cojocaru, precum şi pe Horaţius Dumbravă, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, şi Toni Neacşu, fost membru CSM.

Curtea Constituţională a adoptat, 2 august 2012, o hotărâre cu privire la referendum, însă a constatat că din aceasta lipsea temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-şi exprime opţiunea la scrutinul care avusese loc pe 29 iulie 2012. Astfel, după publicarea hotărârii, a fost emisă o erată prin care se menţiona faptul că vor fi luate în calcul toate persoanele cu drept de vot, respectiv peste 18 milioane.

În 6 august 2012, Curtea a transmis erata, cerând Monitorului Oficial să îndrepte eroarea materială apărută în decizia pe care o luase în 2 august, respectiv completarea textului cu un paragraf care la redactare ar fi fost omis.

Erata a fost întocmită şi semnată atunci de judecătorul Ştefan Minea, cel care a trimis adresa de publicare la Monitorul Oficial. Pe baza acestei erate, referendumul a fost invalidat, deoarece din totalul de 18.292.464 de persoane înscrise în listele electorale permanente, au participat la vot 8.459.053 de persoane (46,24 %), astfel că nu a fost atins pragul de participare, de cel puţin jumătate plus unu din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

Completarea la hotărârea Curţii Constituţionale din 2 august 2012, prin care s-a precizat temeiul legal în baza căruia urma să fie stabilit numărul total al alegătorilor care trebuiau să-şi exprime opţiunea la referendum, a fost făcută cu acordul majorităţii judecătorilor, arăta atunci Curtea Constituţională.

Judecătorii CC Ion Predescu, Acsinte Gaspar şi Tudorel Toader, care au făcut opinie separată la hotărârea de invalidare a referendumului din 29 iulie 2012, şi-au argumentat dezacordul prin faptul că decizia a fost luată în baza "eratei" la adoptarea căreia ei nu au fost consultaţi.

Hotărârea CC de invalidare a referendumului a fost citită atunci în Parlament. La momentul publicării ei în Monitorul Oficial, a încetat interimatul lui Crin Antonescu la Cotroceni, iar Traian Băsescu şi-a reluat atribuţiile constituţionale şi legale de preşedinte al României, conform deciziei CC.