Sari la conținut

Președinții CNAS și CASMB au fost reținuți de DNA alături de alte 12 persoane

Marian Burcea, directorul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a fost reținut vineri dimineață de procurorii DNA. El a fost numit în funcţie în martie 2017. Anterior a ocupat postul de director general adjunct al Casei de Asigurari de Sănătate a Armatei. 

Actualizare 10:30. Marian Burcea a fost destituit de premierul Mihai Tudose în urma reținerii sale de către procurorii anticorupție.


Comunicatul DNA:

„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a corupției au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore a 14 inculpați care, în cursul zilei de 1 septembrie 2017, vor fi prezentați cu propunere de arestare preventivă la Curtea de Apel București.

Concret, au fost reținuți următorii inculpați: 

1. BURCEA Marian, președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (C.N.A.S), cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de 

- constituire a unui grup infracțional organizat 

- folosirea influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite 

2. MUNTEANU Ovidiu - managerul Direcției Relații Contractuale și, respectiv, din 13 iulie 2017, președintele C.A.S.M.B,cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de

- constituire a unui grup infracțional organizat, 

- abuz în serviciu 

- abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit penal 

3. GEAMBAȘU Ion-Răzvan - director executiv al Casei de Asigurări de Sănătate a municipiului București (C.A.S.M.B.) și manager al Direcției Medic șef a C.A.S.M.B, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de

- constituire a unui grup infracțional organizat, 

- abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, 

- abuz în serviciu, 

- folosirea influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată (8 acte materiale),

4. BARA Lucian-Vasile - președintele C.A.S.M.B. până la 13 iulie 2017, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de 

- constituire a unui grup infracțional organizat, 

- abuz în serviciu 

- abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit 

5. MIHĂESCU Ion-Ovidiu - managerul Direcției Control a C.A.S.M.B, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu și abuz în serviciu, dacă funcționarul a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit

6. COSTACHE Alin-Sergiu – șef al Direcției Generale de Monitorizare Antifraudă din C.N.A.S, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de 

- constituire a unui grup infracțional organizat 

- complicitate la săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite,

7-9. MOCANU Gabriela-Rodica, PETRESCU Mina-Elena, SARDARE Jeana funcționare în cadrul C.A.S.M.B, cercetate pentru 

- complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (354 acte materiale) 

- constituire a unui grup infracțional organizat, 

- fals informatic, în formă continuată 

- permitere a accesului unor persoane neautorizate la informații nedestinate publicității, în formă continuată (354 acte materiale), 

10. CIOBANU Nicolae-Sergiu, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de 

- trafic de influență, în formă continuată (3 acte materiale) 

- instigare la infracțiunea de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite,

11. GEAMBAȘU Irina-Adelina - asociat și administrator al unei societăți comerciale, cercetat pentru 

- instigare la infracțiunea de folosire a influenței, în exercițiul funcției de conducere din cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obținerii de foloase necuvenite, în formă continuată (8 acte materiale),

12. MISCHIE Răzvan-Mihai - reprezentant legal al unei societăți prestatoare de servicii medicale, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale),

13. COSTICĂ Maria - reprezentant legal al unei societăți prestatoare de servicii medicale, cercetată sub aspectul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune, în formă continuată (17 acte materiale),

14. MANTA Cristina - avocat în Baroul București, pentru complicitate la infracțiunea de înșelăciune, în formă continuată (18 acte materiale), 

În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe că, prin activitățile infracționale desfășurate de inculpați, activități pentru care s-a dispus reținerea, bugetul CASMB a fost păgubit cu 13.189.553,76 lei (aproximativ 3 milioane euro).

Concret, în perioada ianuarie 2016 – august 2017, a fost constituit un grup infracțional organizat prin care, sume de bani în valoare totală de 13.189.553,76 lei din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CSAMB) au fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, cu implicarea unor funcționari din cadrul CSAMB, sub protecția unor persoane din conducerea instituției, dar și din conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS).

În multe situații, dosarele medicale cu pacienți fictivi au avut prioritate la decontare și aprobare, în timp ce solicitările pacienților asigurați care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate. Pentru evitarea depistării fraudelor se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse și șterse date din sistemul informatic unic integrat al C.N.A.S prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate.

În cauză se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane. 

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”


Procurorii DNA au descins ieri cu mascaţii la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi la Casa de Asigurări Bucureşti. Sunt suspiciuni că mai multe firme care îngrijeau pacienţi la domiciliu ar fi înregistrat sute de dosare pe numele unor bolnavi care nu existau în realitate.

Chiar preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, medicul Marian Burcea, ar fi închis ochii la nereguli.

„În spitale am găsit puncte de lucru ale firmelor de îngrijiri la domiciliu. Aveau spaţii închiriate. Aveau agenţi care se plimbau din salon în salon, oferind pliante şi încercând să ademenească pacienţii, să forţeze medicii. Am discutat cu conducerea Casei Nationale. De fiecare dată au fost foarte deschise. Am vorbit de curând cu domnul preşedinte Marian Burcea. A fost deschis să facem nişte grupuri de lucru de control la domiciliul pacienţilor, pentru trasparentizare”, spune Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor.

Sprijinul pentru pacienţi nu a mai venit. Procurorii anticorupţie spun că în afacerea bolnavilor pe hârtie era implicat chiar directorul Serviciului de Control şi Antifraudă din Casa Naţională de Asigurări, chiar cel care trebuia să descopere neregulile. Efectele fraudei: pacienţi aflaţi pe listele de aşteptare ale CNAS au murit înainte să-şi primească tratamentul.

„Unii au murit. A nu beneficia de îngrijire medicală la domiciliu înseamnă întreruperea continuităţii actului medical. Sunt oameni care aveau tratamente precise, indicate la domiciliu şi nu puteau beneficia, în timp ce pentru cei care nu aveau nevoie, în numele lor se deconta”, spune Vasile Barbu.

Aşa susţin anchetatorii că ar fi dispărut trei milioane de euro din bugetul Casei Naţionale de Asigurări. Procurorii DNA au făcut percheziţii la 50 de adrese şi au ridicat zeci de persoane pentru audieri.

A fost deschisă o adevărată cutie a Pandorei. Au fost găsite probe care ar duce spre un alt tun: șapte miloane de euro sifonaţi prin decontarea ilegală de medicamente pentru pacienţi fictivi.