Prima reacție a DNA la decizia CCR și la declarațiile ministrului Justiției

Data actualizării: Data publicării:
DNA BUCURESTI - SIGLA
Sigla noua a Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) este montata pe unul din peretii sediului, in Bucuresti, vineri, 18 octombrie 2013. LIVIU ADASCALITEI / MEDIAFAX FOTO

Direcția Națională Anticorupție a venit cu primele precizări după decizia luată de Curtea Constituțională a României privind anchetarea de către instituție a miniștrilor. DNA punctează în comunicat că legea a fost respectată în ceea ce privește ancheta ordonanței de urgență 13. DNA vine cu o reacție și la afirmațiile ministrului Justiției, Tudorel Toader, privind evaluarea șefei DNA: „evaluarea profesională a procurorilor este realizată numai de către Consiliul Superior al Magistraturii”.

AUDIERE DNA OUG 13_N19 AGERPRES
Foto: Agerpres

Zilele trecute, CCR a decis că DNA şi-a depăşit atribuţiile în momentul în care a început o anchetă ce viza Guvernul, în cazul adoptării ordonanţei de urgenţă 13. CCR arată în motivarea deciziei prin care a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public - DNA şi Guvern că ancheta procurorilor DNA legată de adoptarea OUG 13/2017 nu intra în competenţele procurorilor, deoarece aceştia nu pot face cercetări privind oportunitatea şi legalitatea unui act normativ adoptat de legiuitor.

De altfel, ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a spus că va avea discuţii cu Laura Codruţa Kovesi şi Augustin Lazăr, în urma cărora nu exclude ca aceştia să decidă să îşi dea demisia.

„Dosarul penal a vizat investigarea de fapte prevăzute de legea penală descrise în cuprinsul denunțului cu care au fost sesizate organele de urmărire penală. Cercetările au fost efectuate de procurori în concordanță cu dispozițiile legale și cu jurisprudența constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție care statuează că procurorul are obligația de a desfășura o anchetă efectivă pentru aflarea adevărului, inclusiv în situațiile în care sesizarea privește adoptarea unor acte publicate în Monitorul Oficial”, arată DNA într-un comunicat de presă publicat astăzi.

„Sub acest aspect, sunt relevante considerentele sentinței penale nr. 529 din 4 iunie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care a arătat că: „În cazul în care susținerile petentului au o bază factuală decurgând din fapte notorii, orice deficiență a anchetei care îi reduce capacitatea de a stabili împrejurările cauzei sau persoanele responsabile riscă să ducă la concluzia că ea nu corespunde cerințelor unui proces echitabil. În acest context, cerința de promptitudine și diligență rezonabilă este implicită.  Mai mult, în circumstanțe cum sunt cele în speță, în care plângerea vizează aspecte care decurg dintr-un act publicat în Monitorul Oficial, este de așteptat o rigoare mai mare din partea autorităților în ancheta desfășurată.”

Astfel, respectând dispozițiile legale și practica Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea stabilirii împrejurărilor cauzei, au fost administrate probe constând în declarații de martori, ridicări de documente, procurorul având obligația de a efectua o anchetă penală efectivă”, mai arată DNA.

Direcția Națională Anticorupţie mai precizează că „apariția unor decizii ale Curții Constituționale care interpretează dispozițiile constituționale într-o modalitate diferită de cea adoptată de alte instituții reprezintă un eveniment normal în procesul de interpretare a legilor”.

„Aceste decizii vizează principii constituționale care nu au mai fost analizate până la acel moment și care pot duce la apariția unor puncte de vedere diferite, având în vedere că nu cuprind norme exprese cu privire la conduita pe care trebuie să o urmeze reprezentanții instituțiilor”, se menționeză în comunicat.

„În acest sens, trebuie remarcat că în perioada anterioară Curtea Constituțională a constatat existența unor conflicte de natură constituțională, determinate de încălcarea unor principii constituționale, între:

- Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție și Parlament - Camera Deputaților și Senat (Decizia nr. 270/2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 290 din 15 aprilie 2008);

- Președintele României și puterea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casație și Justiție (Decizia nr. 1222/2008 publicată în Monitorul Oficial nr. 864 din 22 decembrie 2008);

- Guvernul României și Parlamentul României (Decizia nr. 1431/2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 758 din 12 noiembrie 2010); 

- Guvernul României și Parlamentul României (Decizia nr. 1525/2010 publicată în Monitorul Oficial nr. 818 din 7 decembrie 2010)”, mai arată DNA.

În plus, precizează instituția în comunicat, potrivit Constituției, procurorii reprezintă interesele generale ale societății, apără ordinea de drept precum și drepturile și libertățile cetățenilor.

„Având în vedere statutul și atribuțiile conferite de Lege și Constituție, actele și soluțiile dispuse de procurori sunt supuse controlului instanțelor de judecată, iar evaluarea profesională a procurorilor este realizată numai de către Consiliul Superior al Magistraturii”, subliniază DNA.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri