Sari la conținut

Proiect: Şefii DNA şi DIICOT propuşi de CSM, nu de Ministerul Justiţiei

Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică o serie de modificări ale legii privind statutul magistraţilor şi a legii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Astfel, dacă textul de act normativ intră în vigoare CSM va propune procurorii şefi ai DNA şi DIICOT, magistraţii suspendaţi în urma unor probleme penale vor primi 80 % din salariu, iar procurorii şi judecătorii cu o vechime de peste 18 ani pot să devină, fără concurs, avocaţi, notari publici sau executori judecătoreşti. De asemenea, membrii CSM ar putea să-şi păstreze funcţiile deţinute înainte de a fi aleşi în Consiliu.

DNA LOGO AGERPRES

FOTO Agerpres

În urma discuţiilor cu mai mulţi magistraţi, CSM a propus că Procurorul General şi adjuncţii acestuia, procurorul şef al DNA şi procurorii şefi de secţii din subordine, precum şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii săi să fie numiţi de preşedintele României la propunerea CSM cu condiţia să aibă o vechime de 15 ani. În legislaţia actuală ministrul Justiţiei propune şefii acestor unităţi de parchet, iar avizul CSM este unul consultativ.

Consiliul a mai propus ca revocarea acestora din funcţii să se facă la propunerea CSM „care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor săi, sau la cererea a două treimi din numărul total al membrilor adunării generale corespunzătoare unităţii de parchet la care se exercită funcţia de conducere”, se arată în proiectul de modificare a legii pus vineri în dezbatere publică.

La rândul ei, Raluca Prună a susţinut procedura existentă în prezent, adică numirea procurorilor şefi ai acestor structuri de parchet să se facă de către ministrul Justiţiei dintre magistraţii care au o vechime de 10 ani, avizul CSM fiind unul consultativ.

O altă noutate ar fi prelungirea mandatului procurorilor şefi de la trei la patru ani, tot cu condiţia reînvestirii o singură dată de către CSM

Numirea în celelalte funcţii de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism se face pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie sau a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, după caz.”, se mai arată în proiectul de lege, explicat de News.ro.

O noutate în proiectul supus dezbaterii publice mai este aceea că magistraţii suspendaţi din cauza unor dosare penale să primească „o indemnizaţie egală cu 80% din indemnizaţia de încadrare lunară netă din ultima luna de activitate înainte de dată suspendării din funcţie.
O altă prevedere arată că magistraţii, inclusiv cei asimilaţi, dacă au o vechime de cel puţin 18 ani în funcţii, au dreptul să devină, fără examen, avocaţi, notari publici sau executori judecătoreşti. “Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora cu o vechime de cel puţin 18 de ani în aceste funcţii, care au fost eliberaţi din funcţie din motive neimputabile, au dreptul să devină, fără examen, avocaţi, mediatori, notari publici sau executori judecătoreşti”, se mai arată în proiectul supus dezbaterii publice.
La legea de funcţionare a CSM au fost introduse câteva noutăţi în favoarea membrilor instituţiei. Astfel, se arată clar că “membrii Consiliului Superior al Magistraturii nu desfăşoară activitate permanent”, în condiţiile în care pe actual lege ei desfăşoară activitate permanentă.

O nouă prevedere arată că judecătorii şi procurorii aleşi că membri ai Consiliului Superior al Magistraturii continuă să desfăşoare activitatea de judecător, respectiv de procuror sau, după caz, să exercite funcţiile de conducere la instanţe sau parchete. Pe actuală lege, ei sunt suspendaţi din funcţiile de conducere pe care le ocupau înainte de a fi aleşi în CSM.
O nouă prevedere arată că un membru al CSM poate fi revocat din funcţie la autosesizarea CSM “în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul săvârşirii unor fapte de natură a aduce atingere gravă independenţei şi prestigiului justiţiei ori sau în cazul aplicării oricărei sancţiuni disciplinare”, se mai arată în proiectul de lege.
Revocarea din funcţie a unui membru CSM se poate dispune la propunerea preşedintelui sau vicepreşedintelui Consiliului; a unei treimi din membrii Consiliului; la propunerea adunărilor generale de la nivelul tuturor instanţelor sau parchetelor pe care le reprezintă, cu votul majorităţii judecătorilor sau procurorilor care funcţionează efectiv la nivelul acestor instanţe sau parchete.

Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică o serie de modificări ale legii privind statutul magistraţilor şi legea de funcţionare a CSM.