Sari la conținut

S. R. Stănescu, eliberat: „În spatele sârmei ghimpate sunt foarte mulți oameni nevinovați, victime ale procurorilor și judecătorilor”

Actualizare 17.15. Sorin Roșca Stănescu a ieșit din penitenciar, după ce a ispășit nouă luni din condamnarea de doi ani și patru luni din dosarul Rompetrol. El a declarat că va face în continuare politică, dar că nu este interesat să revină în Parlament, așa cum este el acum:

„În spatele meu, acolo unde vedeţi sârma aia ghimpată, există foarte mulţi răufăcători, dar şi un număr alarmant de mare de oameni nevinovaţi, care sunt victime voite sau din lipsă de profesionalism ale unor procurori şi judecători. Cred că primul semnal de alarmă care trebuie tras este să ne gândim cum să facem în viitor ca numărul acestor nevinovaţi, care sunt în spatele meu, după gratii, să scadă foarte mult. Ei sunt păziți de niște gardieni care au un comportament pentru mine surprinzător de corect și de frumos, dar care își riscă viața și sănătatea în condiții la fel de inumane, alături de deținuții pe care nu-i vedeți, sunt dincolo de sârma aia ghimpată.

În spatele dumneavoastră e tot o sârmă ghimpată. Am avut posibilitatea să urmăresc cu foarte multă atenție tot ce se întâmplă în minunata noastră țară și și-n spatele dvs există foarte mulți răufăcători și foarte multe victime”, le-a spus el jurnaliștilor, la ieșirea din penitenciarul Jilava.

 „Și acolo, în spatele camerelor dvs de luat vederi trebuie să vedem ce facem ca să fie cât mai puține victime, dar și cât mai puțini răufăcători. Cu gândurile acestea mă întorc după nouă luni”, a adăugat Sorin Roșca Stănescu.

El a precizat că își va lua câteva zile de pauză și va face un control medical, după care va încerca să vadă cum poate pune umărul ca în închisori să fie mai puțini oameni nevinovați, iar în societate să fie mai puține victime ale răufăcătorilor.

Avem un Parlament care, după părerea mea, a sucombat în fapt și mai există doar în formă, un Parlament foarte asemănător celui din Federația Rusă, adică un non-parlament”, a spus fostul senator.

El a mai apreciat că Executivul este „rupt” între două palate, iar puterea judecătorească nu este nici liberă, nici independentă și departe de a fi nebutonată politic.

Fostul senator a precizat că în închisoare a citit foarte mult și a ținut cursuri de istoria civilizației. „A fost o perioadă, dintr-un anumit punct de vedere, foarte bună”, a declarat Sorin Roșca Stănescu.

Politică voi face, dar nu știu dacă mă mai gândesc vreodată să mă întorc într-un parlament așa cum este parlamentul nostru și nici nu cred că aș face politică într-un executiv sfâșiat, așa cum este executivul pe care îl avem acum. Politică se poate face și din direcția societății civile, și din scris, eu am scris zilnic, cum bine știți, voi publica în continuare”, a precizat jurnalistul.

Situația actuală din România este „mai gravă decât oricând, pentru că nu avem nicio instituție fundamentală a statului neafectată, toate instituțiile sunt grav bolnave în acest moment și nu văd din direcția cărei instituții poate veni însănătoșirea și nici nu cred că vom mai avea nevoie de vreo nouă revoluție, așa că mă gândesc că numai maturitatea unei instituții care este a patra putere în stat și care se numește presa și doar maturitatea, incisivitatea și curajul unor jurnaliști mai pot însănătoși societatea noastră”, consideră Sorin Roșca Stănescu.



Sorin Roşca Stănescu a executat aproape nouă luni din pedeapsa de doi ani şi patru luni de închisoare primită în Dosarul Rompetrol și urmează să părăsească penitenciarul Jilava. 

În 15 mai, Judecătoria Sectorului 4 a decis ca fostul senator Sorin Roşca Stănescu să fie eliberat condiţionat.Instanţa a admis, atunci, propunerea Penitenciarului Jilava, care a stabilit că Sorin Roşca Stănescu a executat o treime din pedeapsă şi întruneşte condiţiile pentru a fi eliberat condiţionat, reamintește Mediafax.

Sorin Roşca Stănescu a fost condamnat, în 7 octombrie 2014, la doi ani şi patru luni de închisoare cu executare, în Dosarul Rompetrol, pentru utilizare de informaţii privilegiate şi constituire a unui grup infracţional organizat. Fostul senator a fost încarcerat în aceeaşi zi.

În acelaşi dosar a fost condamnat şi fostul ministru al Comunicaţiilor Sorin Pantiş, la doi ani şi opt luni de închisoare cu executare, pentru complicitate la manipularea pieţei de capital şi constituire a unui grup infracţional organizat.

În cazul lui Dinu Patriciu, instanţa a constatat încetarea procesului penal, ca urmare a decesului acestuia. Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au lăsat nesoluţionată partea civilă legată de Patriciu.

Prin aceeaşi decizie, Irina Mihaela Popovici, fost vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare (CNVM), a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului, iar Gabriela Victoria Anghelache, fost preşedinte al CNVM, a primit o pedeapsă tot de trei ani de închisoare cu suspendare, pentru aceeaşi faptă. Paul Gabriel Miclăuş, membru al CNVM la data faptelor, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru favorizarea infractorului, iar Alexandru Bucşă, administrator şi director economic al Rompetrol la data faptelor, a primit şase ani de închisoare cu executare.

În acelaşi dosar au fost condamnaţi Florin Iulian Aldea, agent de servicii de investiţii financiare, reprezentant al SSIF Alpha Finance la data faptelor, la cinci ani de închisoare, Claudiu Simulescu, agent de servicii de investiţii financiare şi reprezentant SSIF Eastern Securities la data faptelor, la patru ani de închisoare, Petrică Grama, fost şef al Direcţiei Generale a Bugetului de Stat din Ministerul Finanţelor Publice, la doi ani şi patru luni de închisoare, Victor Eros, fost membru CNVM, la doi ani de închisoare cu suspendare, Cerasela Rus, agent de servicii de investiţii financiare şi trader la SSIF Alpha Finance la data faptelor, la trei ani de închisoare cu suspendare.

Elena Albu, fosta şefă a Corpului de Control al CNVM, a fost achitată pentru aderare sau sprijinire a unui grup infracţional organizat şi pentru favorizarea infractorului.

Potrivit DIICOT, activitatea infracţională a inculpaţilor a fost analizată sub două aspecte: creanţa Libia (primele trei infracţiuni ale lui Patriciu, precum şi cele de care sunt acuzaţi Grama şi Bucşă) şi manipularea pieţei de capital.