Sari la conținut

SENTINȚELE DEFINITIVE ÎN DOSARUL PETROMSERVICE: S.O.VÎNTU - 6 ANI ȘI DOUĂ LUNI, LIVIU LUCA - 6 ANI

FOTO: Agerpres

Astfel, Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat la șase ani și două luni închisoare, iar principalii săi colaboratori, Liviu Luca, și Octavian Țurcan, la 6 ani închisoare cu executare, respectiv 5 ani și 10 luni închisoare. Fostul director al Petromservice, Gheorghe Şupeală, a primit și el șase ani închisoare.

Judecătorii i-au mai condamnat pe Zizi Anagnastopol, fostul director financiar al Petromservice, la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare, pe Sorin Mihai la trei ani de detenţie cu executare, pe Bogdan Negrutzi la patru ani de închisoare cu executare, pe Graziano Rino Raichovich la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare, în timp ce Mihai Viorel Rîmboacă şi Daniela Braşoveanu au fost condamnaţi la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, respectiv un an de detenţie cu suspendare.

 
Pe latură civilă, cu toţii trebuie să plătească 36 de milioane de euro către Petromservice.

Dosarul a fost trimis în judecată în urmă cu patru ani.

În iulie 2014, Tribunalul Bucureşti a pronunţat prima sentinţă, prin care Sorin Ovidiu Vîntu a fost condamnat la şase ani şi două luni închisoare, pentru delapidare şi spălare de bani.

Fostul lider de sindicat Liviu Luca a primit, tot în primă instanţă, nouă ani de închisoare. În apel, încadrarea juridică a faptei pentru care fusese judecat a fost schimbată din infracţiunea de delapidare, în formă continuată, în infracţiunea de instigare la delapidare, în formă continuată. De asemenea, Liviu Luca nu are  dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi dreptul de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, pe o perioadă de trei ani. Liviu Luca este considerat cel mai bogat sindicalist din România.

Citiți și: 

DIICOT: Liviu Luca, conac din banii petroliștilor

(VIDEO. Imagini cu domeniul lui Liviu Luca de la Păulești)

Hotărârea primei instanțe a fost contestată de o parte din inculpați (nu și Sorin Ovidiu Vîntu), iar procesul a continuat la Curtea de Apel, care a încheiat dezbaterile în urmă cu două săptămâni şi azi a anunțat decizia. Decizia în primă instanță fusese contestată de Luca Liviu, Ţurcan Octavian, Şupeală Gheorghe, Anagnastopol Zizi, Bohâlţeanu Ioan, Mihai Sorin, Negrutzi Bogdan-Radu, Raicovich Rino-Graziano, Rîmboacă Mihai-Viorel, Rîmboacă Răzvan-Florin și Braşoveanu Daniela-Lăcrămioara.

Dosarul Petromservice

Procurorii au arătat că, în 2005, Liviu Luca a devenit, în mod indirect, acţionarul majoritar al SC Petromservice SA, prin achiziţia a 49,35 la sută din acţiunile societăţii realizată prin intermediul companiei Elbahold Ltd, înmatriculată în Cipru, la care avea calitatea de beneficiar real în sensul prevăzut de Legea 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor şi de Directiva 2005/60/CE.

„În acest mod, inculpatul Luca Liviu a controlat activitatea ulterioară desfăşurată de SC Petromservice SA, prin exercitarea dreptului de vot al Elbahold Ltd în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor, ceea ce i-a permis desemnarea unor persoane apropiate în funcţiile de membri ai Consiliului de Administraţie, director general şi director financiar”, a susţinut Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procurorii au mai arătat că Liviu Luca era ajutat la administrarea companiei de către omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu, care ar fi finanţat preluarea pachetului de acţiuni.

În 2007, SC Petromservice SA a vândut activitatea de servicii petroliere, în schimbul căreia a primit suma totală de aproximativ 325 milioane euro.

„Întrucât, în aceeaşi perioadă, împotriva societăţii erau în curs de desfăşurare numeroase proceduri de executare silită pentru drepturile salariale restante obţinute de către angajaţi prin intermediul unor hotărâri judecătoreşti, inculpatul Luca Liviu a hotărât ca lichidităţile societăţii să fie transferate în patrimoniul unor companii controlate de Vîntu Sorin Ovidiu, pentru a evita ca aceste sume să ajungă în posesia salariaţilor sau să fie distribuite ca dividende acţionarilor minoritari”, au precizat procurorii.