Sute de deţinuţi români din străinătate, trimişi să-şi execute pedepsele în ţară. Întreţinerea unui condamnat costă 2.500 de lei lunar

Ciucă, despre renunțarea la Cîrstoiu: Era clar că nu există nicio speranță

Burduja: Să ne concentrăm pe viitor. Orice zi pe care o pierdem în aceste cancanuri – ce a fost, cine a fost – este o zi pierdută

Romașcanu: Niciodată să nu spui niciodată. Am avut un doctor bun candidat, dar n-a putut să ducă lupta

Nicușor Dan: „Bătălia se dă în continuare între mine și Piedone”

Gaz periculos depistat în școli și grădinițe din 16 județe. E considerat unul dintre factorii de risc pentru cancerul pulmonar

Ce spun bucureștenii despre retragerea lui Cîrstoiu

Un tren a luat foc în mers în Canada

Claudiu Manda și Rareș Bogdan, în topul absenților din Parlamentul European

România vrea să cumpere vehicule militare din Coreea de Sud

Infractorii români, condamnaţi în ţări europene, sunt trimişi să-şi execute pedeapsa acasă, într-un sistem penitenciar deja supraaglomerat.

Ministerul Justiţiei a primit anul trecut 600 de cereri de la autorităţile din 26 de state. Cei mai mulţi români au fost trimişi din Italia, peste 270 de persoane. Cel mai recent caz este al lui Romulus Mailat, românul condamnat la închisoare pe viaţă pentru uciderea în 2007 a unei femei. Autorităţile italiene l-au extrădat la începutul lunii aprilie. Romulus Mailat a fost încarcerat la penitenciarul Aiud.

Şi autorităţile din Spania au transmis României 119 cereri de trimitere în ţară a românilor care au comis infracţiuni pe teritoriul său. Printre ei se află şi interlopul Ioan Clămparu.

În 2012, o instanţă din Spania l-a condamnat definitiv la 30 de ani de închisoare pentru proxenetism. La jumătatea lunii aprilie a fost adus în România unde îşi va executa pedepsa primită acolo, plus o alta de 13 ani dată de judecătorii români.

Potrivit raportului privid Starea Justiţiei pe anul 2014 făcut de Consiliul Superior al Magistraturii, şi România a cerut ajutorul autorităţilor judiciare străine pentru a-i căuta pe cei care fug de justiţie. Au fost emise 1500 de mandate europene de arestare. În doar jumătate dintre cazuri persoanele căutate au fost şi găsite.

Cei mai mulţi sunt căutaţi pentru infracţiuni de trafic de droguri, de persoane, infracţiuni informatice, corupţie şi terorism.

Pe lista poliţiei cu cele mai căutate persoane a intrat recent şi fostul deputat Marko Attila, arestat în lipsă pentru corupţie. De mai mult timp sunt, însă, căutaţi Omar Mukles, fratele lui Omar Hayssam, condamnat la cinci ani de închisoare şi Codruţ Marta, fostul şef de cabinet al lui Sorin Blejnar.