Sari la conținut

Tăriceanu, convins că a demontat acuzaţiile DNA. Ce a declarat în fața instanței

Şeful Senatului a dat astăzi prima declaraţie în faţa judecătorilor de la Curtea Supremă în dosarul în care a fost trimis în judecată pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului. Călin Popescu Tariceanu este convins că a reuşit să le demonteze procurorilor toate acuzaţiile. Ba mai mult, i-a acuzat că i-au fabricat dosarul şi că au omis cu intenţie declaraţiile ce nu le erau de ajutor.

TARICEANU_ICCJ_03_INQUAM_PHOTOS_OCTAV_GANEA_

Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

După nouă luni de la trimiterea în judecată, Călin Popescu Tăriceanu a dat prima declaraţie în acest dosar

„Nu recunosc săvârşirea infracţiunilor din rechizitoriul pentru că sunt nevinovat. Acuzaţiile sunt pure speculaţii, fără fundament real şi nu descriu conţinutul infracţiunilor de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, aşa cum le-am citit eu în Codul penal.  Nu înţeleg ce s-a urmărit. Asistăm la un fel de proces de intenţie. Probabil trebuia să declar ce voia procurorul să audă. Din acest motiv nu am dat declaraţie la organul de urmărire penală, pentru care l-am considerat a nu fi obiectiv”, a arătat Călin Popescu Tăriceanu în declaraţia de inculpat pe care a dat-o în faţa judecătorilor de la instanţa supremă, în dosarul în care este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

Despre Remus Truică, Tăriceanu a spus că s-a întâlnit de câteva ori cu acesta, dar nu au avut relaţii de afaceri.

„Îmi menţin declaraţiile de martor în ceea ce-l priveşte pe Remus Truică. Nu am vorbit cu el despre tranzacţionarea terenurilor lui Paul de România şi deci nu am minţit în legătură cu acest lucru. L-am întâlnit la diferite evenimente, dar nu am avut relaţii comerciale cu acesta”, a precizat Tăriceanu, potrivit News.ro.

Despre legăturile cu consultantul politic Tal Silberstein, preşedintele Senatului a arătat că acesta nu i-a cerut să-i prezinte politicieni români, pentru că îi ştia deja pe majoritatea şi nici nu a discutat cu el despre achiziţia drepturilor succesorale ale prinţului Paul.

Tăriceanu le-a mai spus judecătorilor că pe prinţul Paul l-a întâlnit o singură dată în public, dar nu au discutat nimic despre retrocedări.

„Am văzut din interceptări că Paul de România era la curent că am folosit în public faţă de el epitetul «bastard», care posibil este jignitor, şi de aceea din declaraţiile sale rezultă explicit că mă consideră potrivnic acţiunilor pe care le întreprindea, de asta mi-a făcut şi plângere penală”, a adăugat Tăriceanu.

Despre Tal Silberstein şi Dan Andronic

Preşedintele Senatului a recunoscut că s-a întâlnit cu Tal Silberstein între 2008 şi 2014, iar la unele întâlniri a participat şi Victor Ponta.

„În declaraţia de martor am arătat că am încetat legătură cu Tal Silberstein şi cu Dan Andronic după 2008, când aceştia au început să-l consilieze pe Traian Băsescu. Am încetat cu ei relaţiile de consultanţă politică”, a precizat Tăriceanu.

Preşedintele Senatului a ţinut să nuanţeze că nu a mai colaborat profesional cu Andronic şi cu Silberstein, dar că s-a mai întâlnit cu aceştia, doar pentru a discuta politică.

„Am văzut că între 2008 şi 2014 mi-au fost înregistrate telefoanele, pe siguranţă naţională. Nu am fost întrebat de procuror dacă am mai discutat cu ei după 2008. Discuţiile sunt reale, confirm acest lucru, în condiţiile în care mă mai întâlneam cu aceştia pentru a discuta subiecte de ordin politic, dar nu mai aveam relaţii de colaborare profesională, de consultanţă. În declaraţia de martor am menţionat că după 2008 ne-am văzut sporadic, ceea ce este adevărat”, a arătat Tăriceanu.

El a dat câteva exemple pentru a-şi susţine afirmaţiile, arătând că Dan Andronic, în declaraţia sa de martor, spunea că după 2011 a rupt orice relaţie cu Tăriceanu, însă se referea la legătura de familie, după divorţul de Ioana Valmar.

„Nu am minţit că nu m-aş mai fi întâlnit sau discutat cu Dan Andronic după 2008. Discuţiile pe care le aveam erau de natură politică. În declaraţia de la DNA am spus că am avut o relaţie apropiată, la nivel de familie, dar aceasta s-a încheiat în 2011”, a precizat Tăriceanu.

Preşedintele Senatului le-a mai spus judecătorilor că nu-şi aduce aminte cine erau cei cu care a stat la masă la nunta lui Andronic, deşi evenimentul a avut loc la Monte Carlo.

„În legătură cu Shimon Shevez, am arătat că nu-mi amintesc să-l fi cunoscut şi că nu pot preciza dacă numele îmi este cunoscut din presă sau dintr-o discuţie. Ştiam numele, deci acuzaţia că am minţit nu este corectă. E posibil să fi fost la aceeaşi masă cu el la nunta domnului Andronic, dar după 10 ani îmi e greu să-mi amintesc comesenii. Nu erau mese de patru persoane, erau mese festive mari”, a precizat Tăriceanu.

Despre Marius Marcovici, fostul sau angajat, Tăriceanu le-a spus judecătorilor că-şi aduce aminte vag de el şi nu cunoştea detalii despre cine l-a angajat în Guvern.

„Acesta a lucrat la Cancelaria primului-ministru în perioada mandatului meu. Sarcina lui era de a organiza vizitele în teritoriu. Am declarat că el îmi prezenta aspecte de program în timpul vizitelor. Nu înţeleg că pot fi acuzat că am ascuns natura relaţiilor mele cu el deoarece am spus adevărul. Eu am declarat că Marcovici şi Silberstein se cunosc. Afirmaţiile din rechizitoriu potrivit cărora am ascuns legătura cu acesta sunt speculaţii fără legătură cu realitatea. Nu mi se poate imputa că el a fost perceput de colegi ca trimisul lui Tal în Guvern”, a adăugat Tăriceanu.

Tăriceanu afirmă că nu înțelege acuzațiile

Preşedintele Senatului a mai spus că nu înţelege nici acuzaţia de favorizare a făptuitorului şi îngreunare a cercetărilor, pentru că el a răspuns onest şi de bună-credinţă întrebărilor pe procurorii i le-au pus.

„Am prezentat ceea ce mi s-a cerut în legătură cu Tal, Andronic, Truică şi Marcovici, conform aprecierii mele. Nu am avut nicio intenţie să ascund natura relaţiilor mele cu ei sau să îngreunez ancheta. Percepţia este că îmi fac un proces de intenţie bazat pe afirmaţii tendenţioase şi afirmaţii false, nereale”, a susţinut Tăriceanu.

Întrebat de o judecătoare din complet despre o discuţie din 2012 cu Tal Silberstein prin care cel din urmă îi cerea să îi prezinte un politician, Tăriceanu a spus că nu-şi aduce aminte despre ce este vorba.

Judecătorul l-a întrebat apoi cum s-a ajuns la situaţia ca actele notariale privind tranzacţia cu terenurile Fermei Băneasa şi cele din Pădurea Snagov să fie făcute la biroul notarial al Ioanei Valmar, Tăriceanu a arătat că, într-un final, actele nu au fost făcute la biroul fostei sale soţii.

„Soţia mea avea cabinet propriu şi nu discuta cu mine despre tranzacţiile pe care urma să le facă. Nu eram asociat la cabinet şi eram foarte ocupat ca să mă ocup şi de alte lucruri. Din declaraţiile martorilor rezultă că această solicitare a fost făcută de un avocat, nu de Remus Truică. Îmi amintesc şi completez răspunsul referitor la contractul soţiei mele că este posibil să-mi fi povestit despre o tranzacţie imobiliară, dar este elocvent răspunsul ei la întrebarea procurorului, în sensul că eu i-aş fi spus să aplice legea. Cum s-a ajuns ca actele notariale să fie solicitate a fi întocmite la biroul fostei soţii, deşi acest lucru nu s-a întâmplat, îmi explic că anterior fosta soţie a lucrat în societatea de avocatură Zbârcea şi Ţucă. Acolo era coleg cu avocatul Roşu, inculpat în dosar. Poate ştia de la el. Nu-mi amintesc să-l fi cunoscut pe avocatul Roşu”, a arătat Tăriceanu.

„Nu mai ştiu dacă am jurat pe Biblie”

El a mai spus în faţa judecătorilor că procurorul DNA de la Braşov nu i-a adus la cunoştinţă că propria declaratie de martor poate fi folosită ca proba împotriva sa.

„Nu-mi aduc aminte dacă am citit pasajul din declaraţie unde se arată că mi s-a adus la cunoştinţă obligaţia să spun adevărul. Nu mai ştiu dacă am jurat pe Biblie”, a mai arătat fostul premier.

Întrebat de procurorul DNA dacă ştia că Remus Truică şi Tal Silberstein erau implicaţi în retrocedările Fermei Băneasa şi unor terenuri din Pădurea Snagov, preşedintele Senatului a negat.

Mai departe, instanţa a luat în discuţie o cerere a unui inculpat din dosarul de la Curtea de Apel Braşov în care se judecă retrocedarea Fermei Băneasa de conexare a cauzelor. După ce atât avocaţii cât şi procurorul s-au opus, instanţa a respins cererea de reunire a celor două cauze.

Avocatul lui Tăriceanu a cerut apoi audierea ca martor a lui Remus Truică, printre cei 15 martori propuşi.

De cealaltă parte, procurorul DNA a cerut ca interceptările din dosar să fie audiate în şedinţă publică, însă instanţa a respins solicitarea, din moment ce Tăriceanu a recunoscut că nu contestă veridicitatea interceptărilor.

A urmat stabilirea termenului de judecată, completul stabilind iniţial data de 9 mai. În acel moment, Tăriceanu a cerut să fie schimbată data, deoarece şi-a amintit că atunci este Ziua Europei şi că urmează ca preşedintele să se adreseze Parlamentului. Într-un final, termenul a fost stabilit pentru 25 aprilie, când vor fi audiaţi în calitate de martor Ioana Valmar şi Relu Aparaschivei.

De ce îl acuză DNA pe Tăriceanu

Procesul în care Călin Popescu Tăriceanu este acuzat de mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului a început în 14 martie la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Dosarul a fost trimis instanţei în 6 iulie 2016, de către procurorii DNA Braşov, care îl acuză pe Călin Popescu Tăriceanu că a minţit în declaraţiile date ca martor în dosarul retrocedării unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa, în care sunt judecaţi prinţul Paul, Remus Truică, Tal Silberstein şi Dan Andronic.

Alături de preşedintele Senatului a fost trimis în judecată şi Dorin Marian, fost şef al Administraţiei Prezidenţiale a României în anul 2000, acesta fiind acuzat tot de mărturie mincinoasă.

Ioana Valmar, fosta soţie a lui Călin Popescu Tăriceanu, a arătat, în declaraţia de martor dată la DNA în acest dosar, că, în octombrie 2008, a fost contactată de un avocat de la o firmă de avocatură, care i-a cerut să autentifice ca notar un contract de vânzare-cumpărare privind un teren din Bucureşti care aparţinea prinţului Paul. Într-un final, tranzacţia nu s-a mai semnat la cabinetul acesteia.

„Erau 17 hectare pe Strada Ion Ionescu de la Brad din Bucureşti. Avocatul mi-a spus că este pe Strada Siseşti şi mi-a cerut o estimare de taxe. Cumpărător era SC Replicia, prin Remus Truică. I-am comunicat că valoarea minimă pentru tranzacţie, conform grilei notarilor pentru 2008 era de 500 de euro pe metru pătrat. Rezulta o valoare de 85 milioane de euro, impozitul în sarcina vânzătorului calculat fiind de 1.709.000 de euro. Truică mi-a cerut să autentific contractul la o valoare de 50-60 euro/mp. Nu am fost de acord”, a arătat fosta soţie a lui Tăriceanu, în declaraţia de martor.

În 18 mai 2016, omul de afaceri Remus Truică, Prinţul Paul şi alte 20 de persoane, între care Tal Silberstein, Benjamin Steinmetz Agavi Moshe, Marius Marcovici şi jurnalistul Dan Andronic, au fost trimişi în judecată în dosarul retrocedării ilegale a fermei Băneasa şi a 47 de hectare din Pădurea Snagov.