Traian Băsescu a pierdut procesul cu CNCD pentru afirmaţii discriminatorii la adresa romilor

Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă, şeful statului putând să o conteste la instanţa supremă.

Declaraţiile care i-au adus şefului statului sancţiunea din partea CNCD au fost făcute în noiembrie 2010, la Ljubljana.

Atunci, Traian Băsescu a afirmat, referindu-se la romii nomazi, că "mulţi dintre ei, în mod tradiţional, trăiesc din ce fură".

În acest context, în februarie, Traian Băsescu a fost sancţionat cu amendă contravenţională în cuantum de 600 lei.

„Colegiul director a aplicat această amendă, ţinând cont de faptul că preşedintele Traian Băsescu nu se află la prima faptă de discriminare”, a informat CNCD.

Declaraţia făcută de Traian Băsescu, în noiembrie 2010:

„Încep cu ultima parte a întrebării dumneavoastră. Chiar dacă au fost guverne care au dat un semnal legat de o eventuală blocare a accesului României în spaţiul Schengen datorită problemei romilor sau a altor probleme, legate spre exemplu de Mecanismul de Cooperare şi Verificare, trebuie să vă spun că tratăm aceste afirmaţii doar ca pe afirmaţii care nu respectă chiar Tratatul de aderare între Uniunea Europeană şi România. Problema accesului în spaţiul Schengen este o problemă tehnică. Sunt 6 rapoarte făcute de Comisia Europeană cu privire la progresele dotării României cu cele necesare pentru a îndeplini standardele Schengen şi toate sunt pozitive. Urmează un ultim raport în luna decembrie şi noi credem că România îndeplineşte toate condiţiile pentru a deveni membru Schengen.

De fapt este mult mai palpabil accesul în Schengen decât momentul intrării în Uniunea Europeană. Accesul în Schengen populaţia îl simte imediat, simte uşurinţa cu care circulă.

Revenind la problema romilor, nu cred că până la urmă vreun guvern va avea ca abordare finală neintrarea României în spaţiul Schengen datorită problemei romilor, ar fi şi o încălcare a Tratatului. În acelaşi timp, susţin fără rezerve, ceea ce spunea şi domnul Preşedinte mai înainte, că unu: trebuie să cunoaştem în mod real problemele romilor şi doi trebuie să asigurăm acel minim legat de sănătate, de posibilitatea de a învăţa şi de posibilitatea de a avea un loc de muncă.

Aici trebuie să vă spun un lucru esenţial. Foarte mulţi politicieni importanţi fac o confuzie legată de romi. Nu putem vorbi despre toţi romii. Cei pe care îi vedem umblând în Europa sunt romii nomazi, care provin şi din România şi din alte ţări ale Uniunii Europene. Obiceiul lor cultural este să circule din loc în loc.

România are peste un milion de romi care sunt integraţi. Sunt sate de romi, sunt integraţi în marile oraşe. Sunt parte a societăţii româneşti. Ceea ce nu am reuşit până în prezent este legat de integrarea romilor nomazi şi aici trebuie să ne punem nu numai filosofic, ci şi în mod practic întrebarea: vorbim de integrare sau de asimilarea romilor?

Şi la fel de cinstit trebuie să răspundem, pentru că a le interzice mişcarea înseamnă a le distruge unul din elementele de filon cultural al romilor nomazi.

Sigur, nu este uşor să te confrunţi cu problema romilor nomazi şi din motive care ar însemna un început de integrare, adică asigurarea educaţiei pentru copii, cum să o faci pentru romii nomazi? Va trebui să găsim soluţii să o facem.

Dar mai avem o problemă, care de asemenea trebuie spusă. Şi care face destul de dificilă integrarea romilor nomazi. Foarte puţini vor să muncească, mulţi dintre ei, în mod tradiţional, trăiesc din ce fură. Iar dacă nu vom recunoaşte cinstit şi problemele pe care le are etnia însăşi şi problemele pe care le avem noi în a înţelege etnia, nu vom găsi soluţia problemei.

Eu am fost primar şi am oferit locuri de muncă romilor care se aşezaseră în jurul Bucureştiului. Nu le-a plăcut. Au plecat în altă parte. Sigur, era muncă în conformitate cu pregătirea pe care o aveau, la salubrizare. Deci problema romilor nomazi trebuie privită în ansamblul ei şi dacă ne limităm numai la a spune ce trebuie să facem noi, dar nu şi ce trebuie să facă ei, nu vom rezolva problema.”