Sari la conținut

Traian Băsescu mai scapă de un dosar penal


Actualizare 14:45. Fostul preşedinte Traian Băsescu nu va fi cercetat pentru uzurparea de calităţi oficiale. Este finalul unei anchete pe care procurorii o încheiaseră la începutul anului, hotărând neînceperea urmăririi penale. Unul dintre reclamanți, juristul Ion Ciochină, a contestat concluziile procurorilor, care au decis neînceperea urmăririi penale în privinţa lui Traian Băsescu.


Actualizare 10:00. Traian Băsescu a făcut declarații la Curtea de Apel.

Cât de mult poate să dureze (ședința – n.r.) când se invocă lucruri care nu au nimic cu Constituția și cu legea? Este o reclamație depusă inițial de domnul Ghișe și de domnul Ciochină pentru uzurpare de calități oficiale și încălcare a Constituției, or, eu am exercitat funcția de președinte al României numai și numai în baza deciziilor Curții Constituționale. Mai mult decât atât, dânsul reclamă faptul că n-am ținut cont de hotărârea de suspendare a Parlamentului, numai că nu Parlamentul are rolul de a stabili când o persoană exercită funcția de președinte al României. După alegeri, CCR validează alegerile, iar după referendumuri CCR validează sau invalidează referendumul. Referendumul din vara lui 2012 a fost invalidat prin decizia CCR cu precizare expresă de reluare a activității de președinte al României”, a spus Traian Băsescu.

Întrebat cum e să ajungă în fața instanței fie că unii petenți vor să redeschidă dosare sau că vor procurorii, fostul președinte a răspuns: „Asta-i viața! Democrația!”.  


Ion Ciochină a depus plângerea în august 2012 la Direcția de Investigare a Criminalității Organizate pentru fapte de uzurpare a unei calități oficiale.

Acesta susține că Traian Băsescu ar fi încălcat Constituția și hotărârea Parlamentului din iulie 2012 prin care a fost suspendat din funcția de președinte al țării.

Cercetările au fost reluate la finalul anului trecut, odată cu încetarea mandatului de președinte.

În ianuarie 2015 a fost dată o soluție de clasare a acestei plângeri, pentru că nu ar exista fapta reclamată.

Inițial, contestația a fost depusă la instanța supremă, însă judecătorii de acolo au considerat că magistrații de la Curtea de Apel sunt competenți să decidă dacă procurorii trebuie sau nu să reia cercetările în acest caz.