Sari la conținut
News Alert

Un articol din Codul de procedură penală, care degreva procurorii de anumite anchete, declarat neconstituţional 

 

FOTO Agerpres

Curtea Constituţională a luat în dezbatere ieri excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.318 din Codul de procedură penală care au următorul conținut:

„(1) În cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunţa la urmărirea penală când, în raport cu conţinutul faptei, cu modul şi mijloacele de săvârşire, cu scopul urmărit şi cu împrejurările concrete de săvârşire, cu urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii, constată că nu există un interes public în urmărirea acesteia.

(2) Când autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute în vedere şi persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii şi eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii.

(3) Procurorul poate dispune, după consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta să îndeplinească una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:

a) să înlăture consecinţele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia;

b) să ceară public scuze persoanei vătămate;

c) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă cuprinsă între 30 şi 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă;

d) să frecventeze un program de consiliere.

(4) În cazul în care procurorul dispune ca suspectul sau inculpatul să îndeplinească obligaţiile prevăzute la alin. (3), stabileşte prin ordonanţă termenul până la care acestea urmează a fi îndeplinite, care nu poate fi mai mare de 6 luni sau de 9 luni pentru obligaţii asumate prin acord de mediere încheiat cu partea civilă şi care curge de la comunicarea ordonanţei.

(5) Ordonanţa de renunţare la urmărire cuprinde, după caz, menţiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), precum şi dispoziţii privind măsurile dispuse conform alin. (3) din prezentul articol şi art. 315 alin. (2)-(4) termenul până la care trebuie îndeplinite obligaţiile prevăzute la alin. (3) din prezentul articol şi sancţiunea nedepunerii dovezilor la procuror, precum şi cheltuielile judiciare.

(6) În cazul neîndeplinirii cu rea-credinţă a obligaţiilor în termenul prevăzut la alin. (4), procurorul revocă ordonanţa. Sarcina de a face dovada îndeplinirii obligaţiilor sau prezentarea motivelor de neîndeplinire a acestora revine suspectului ori inculpatului. O nouă renunţare la urmărirea penală în aceeaşi cauză nu mai este posibilă.

(7) Ordonanţa prin care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală se comunică în copie persoanei care a făcut sesizarea, suspectului, inculpatului sau, după caz, altor persoane interesate.”

„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.318 din Codul de procedură penală sunt neconstituţionale. Curtea a reţinut că dispoziţiile criticate contravin principiului legalităţii, prevăzut de art.1 alin.(5) din Constituţie, precum şi prevederilor art.124 alin.(1) coroborate cu art.126 alin.(1), potrivit cărora justiţia se înfăptuieşte în numele legii şi se realizează prin instanţele judecătoreşti stabilite de lege.

Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Judecătoria Drobeta Turnu Severin”, a comunicat Curtea Constituţională.

Ministerul Public: Se va acţiona pentru identificarea măsurilor de natură să diminueze efectele asupra activităţii de urmărire penală

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a luat act de Decizia Curţii Constituţionale din data de 20 ianuarie 2016 potrivit căreia prevederile art. 318 alin. 1 din Codul de procedură penală - „Renunţarea la urmărirea penală” au fost declarate neconstituţionale.

Decizia este obligatorie şi, pe cale de consecinţă, procurorii o vor respecta întocmai.

Având în vedere însă impactul major asupra activităţii procurorilor din cadrul Ministerului Public (în anul 2015 au fost soluţionate prin renunţare la urmărire penală 134.436 de cauze, în timp ce în 2014 fuseseră soluţionate 86.883 de cauze), se va acţiona pentru identificarea măsurilor de natură să diminueze efectele asupra activităţii de urmărire penală.

Totodată, după motivarea deciziei Curţii Constituţionale, va fi sesizat Ministerul Justiţiei, pentru a se promova în regim de urgenţă un proiect de act normativ în vederea punerii în acord a dispoziţiilor Codului de procedură penală cu Decizia Curţii Constituţionale”, a comunicat astăzi Ministerul Public. 

Punctul de vedere transmis Curţii Constituţionale de către de Ministerul Public în 23 noiembrie 2015:

Introducerea instituţiei renunţării la urmărire penală a fost de natură să accelereze soluţionarea cauzelor având ca obiect infracţiuni de importanţă redusă şi fără perspective realiste de administrare a unui probatoriu necesar identificării autorilor.

- Soluţionarea renunţării la urmărirea penală dovedindu-se extrem de eficientă în degrevarea parchetelor de cauzele vechi cu autor necunoscut prin aplicarea criteriilor de oportunitate referitoare la lipsa interesului public în urmărirea infracţiunilor

- Renunţarea la urmărire penală, cauză de stingere a acţiunii penale, şi, totodată, soluţie de neurmărire şi netrimitere în judecată, are la bază principiul oportunităţii aşa cum este prevăzut în Codul de procedură penală, potrivit căruia în cazurile şi în condiţiile prevăzute expres de lege, procurorul poate renunţa la exercitarea acţiunii penale dacă, în raport cu elementele concrete ale cauzei, nu există un interes public în realizarea obiectului acesteia

- În actuala reglementare, criteriile obiective şi subiective de apreciere a interesului public în urmărirea unei infracţiuni nu pot sta în mod singular la baza aprecierii interesului public în urmărirea unei infracţiuni şi trebuie completate cu alte criterii, de oportunitate, care să răspundă întrebării dacă tragerea la răspundere a persoanelor care au săvârşit infracţiuni este necesară în apărarea şi garantarea valorilor fundamentale consacrate de Constituţia României a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor consacrate în acelaşi act normativ.

- Soluţiile de renunţare la urmărirea penală presupun administrarea unui ansamblu probator care să contureze reţinerea corectă a situaţiei de fapt precum şi a încadrării juridice a faptei şi care să permită referirea la elemente faptice care conturează criteriile de apreciere a gravităţii infracţiunii sau a periculozităţii suspectului- inculpatului.

Oportunitatea continuării cercetărilor, deci aprecierea interesului public în urmărirea infracţiunii, presupune, dincolo de criteriile prev. de art. 318, alin. 1 şi 2 din Cpp:

                - o evaluare a cheltuielilor şi resurselor investite în cercetarea exhaustivă a unei infracţiuni, urmărindu-se ca acestea să fie proporţionale cu valoarea socială ocrotită de legea penală,

                - o evaluare a eficienţei aplicării unei pedepse penale în raport cu perioada de timp scursă de la data săvârşirii faptei,

              -  luarea în considerare a unei sancţiuni alternative pedepsei, care ar fi aptă să corecteze comportamentul infractorului, să conducă la repararea prejudicului sau să restabilească situaţia anterioară săvârşirii faptelor

            - evaluarea gradului de afectare a interesului particular manifestat de persoana vătămată în urmărirea infracţiunii

                -  evaluarea gravităţii unor infracţiuni în raport de necesitatea combaterii unui anumit tip de infracţiuni într-o zonă geografică determinată sau în funcţie de strategiile naţionale sau oocale de combatere a uor infracţiuni.


„S-a dat o decizie care are un impact major asupra modului în care funcţionează sistemul de justiţie în România. Aştept şi eu, Ministerul Justiţiei, motivarea grabnică”, a spus Raluca Prună, ministrul Justiţiei.

E prima reacţie a ministrului Justiţiei la decizia care le dă mai mult de lucru procurorilor şi judecătorilor.

„E o situaţie îngrijorătoare. 170.000 de cauze, câte au fost anul trecut, vor ajunge pe rolul instanţelor. Enorm de multe”, spune judecătorul Horaţius Dumbravă.

„Aici vorbim de fapte mărunte, în care nu ştiu ce avantaj ar avea statul român să cheltuiască mult mai mult decât este paguba efectiv. Cred că motivarea va viza ideea că numai un judecător poate să aprecieze asupra pericolului, a lipsei de pericol sau a oportunităţii”, a spus Mircea Aron, preşedintele CSM.

Cele 170.000 de procese în plus reprezintă dosare care până acum erau considerate de procurori drept neimportante. Fie erau infracţiuni minore, precum furturi din buzunare sau înşelăciuni cu prejudicii mici, fie era mult prea complicat de dovedit că suspectul a încălcat legea, iar oricum pedeapsa pe care o puteau da judecătorii era cel mult o amendă.

„Decizia este obligatorie şi, pe cale de consecinţă, procurorii o vor respecta întocmai. Având în vedere însă impactul major asupra activităţii procurorilor din cadrul Ministerului Public, se va acţiona pentru identificarea măsurilor de natură să diminueze efectele asupra activităţii de urmărire penală. În anul 2015 au fost soluţionate prin renunţare la urmărire penală 134.436 de cauze, în timp ce în 2014 fuseseră soluţionate 86.883 de cauze”, arată Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei.

Mai multe procese înseamnă şi mai multe hotărâri care trebuie date de instanţă. Şi până acum, judecătorii se plângeau că au un program încărcat.

„Noi vom face o evaluare asupra impactului asupra sistemului judiciar, dar încă odată, decizia CCR este obligatorie pentru toţi cetăţenii României”, a spus Livia Stanciu, preşedintele ICCJ.

Nu este prima oară când judecătorii CCR spun că în codul penal şi codul civil sunt paragrafe care încalcă constituţia.

„Sunt 34 de decizii ale CCR date pe noile coduri, înseamnă că avem o problemă la modul în care au fost întocmite aceste coduri. Au fost plătiţi 2,8 milioane de euro. Cineva trebuie să răspundă pentru aceste sincope”, a spus Horaţius Dumbravă.

O soluţie la valul de noi procese ar fi deblocarea unor noi posturi, atât în rândul procurorilor, cât şi judecătorilor.