Sari la conținut

Critici dure în noul raport MCV pentru România

Comisia Europeană arată în raportul MCV publicat miercuri că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Provocările la adresa independenţei sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare, mai spune CE.

ACTUALIZARE 11:25 - Comisia Europeană a publicat raportul MCV. Comisarii notează că „sunt provocări la adresa sistemului judiciar”.

Comisia Europeană a publicat astăzi raportul  referitor la etapele parcurse de România pentru a-şi îndeplini angajamentele privind reforma judiciară şi combaterea corupţiei, în contextul Mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV) instituit în 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană. Raportul analizează progresele înregistrate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a celor 12 recomandări formulate de Comisie în raportul său din ianuarie 2017 privind MCV.

Prim-vicepreşedintele CE Frans Timmermans a declarat că au fost constatate progrese în unele domenii, dar mai sunt încă multe de făcut. El spune că se bazează pe Guvernul României să continue reformele necesare şi să evite regresul.

„Am constatat progrese în unele domenii, dar mai sunt încă multe de făcut. România a pus în aplicare unele dintre recomandările noastre, dar în privinţa altora nu a realizat până acum progrese suficiente. Mă bazez pe guvernul României să continue reformele necesare şi să evite regresul, astfel încât să putem colabora în vederea atingerii obiectivului de finalizare a MCV în cadrul actualului mandat al Comisiei”, a spus Frans Timmermans.

În ciuda angajamentului asumat de Guvern de a încerca finalizarea MCV cât mai curând posibil, progresele referitoare la abordarea recomandărilor MCV din ianuarie 2017 au fost afectate de situaţia politică. Într-o perioadă de nouă luni de la raportul din ianuarie 2017, în România s-au succedat două guverne, în timp ce tensiunile crescânde dintre puterile statului (Parlament, Guvern şi sistemul judiciar) au îngreunat tot mai mult cooperarea dintre acestea. În plus, progresele şi rezultatele bune pe care instituţiile judiciare au continuat să le înregistreze în lupta împotriva corupţiei au fost în mare parte puse sub semnul întrebării de evenimente precum adoptarea în ianuarie 2017 de către Guvernul anterior a unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului vizând dezincriminarea anumitor infracţiuni de corupţie, cum ar fi abuzul în serviciu, şi a unei propuneri de act normativ vizând graţierea”, se arartă în document, care consemnează şi că "deşi ordonanţa de urgenţă a fost abrogată de Guvern şi, de asemenea, de Parlament, în urma acestor evenimente au rămas îndoieli în spaţiul public”, se arată în raport..

O altă controversă a apărut, de asemenea, odată cu discuţiile privind propunerile de revizuire a legilor justiţiei începând cu sfârşitul lunii august, notează raportul, adăugând că atunci când a fost consultat, Consiliul Superior al Magistraturii a respins de două ori proiectele de modificări, identificând aspecte precum independenţa sistemului judiciar .

Preşedintele României şi societatea civilă au exprimat, de asemenea, preocupări. A fost emisă şi o petiţie prin care se solicita respectarea avizului emis de Consiliul Superior al Magistraturii, semnată de o majoritate a magistraţilor din România. Reacţia negativă puternică din partea sistemului judiciar şi din partea unor părţi ale societăţii civile s-a concentrat în special asupra chestiunii referitoare la independenţa sistemului judiciar, se arată în document.

„Capacitatea Guvernului şi a Parlamentului de a asigura un proces legislativ deschis, transparent şi constructiv cu privire la legile justiţiei va fi esenţială, consideră CE.

O altă problemă constatată se referă la criticile la adresa sistemului judiciar şi a deciziilor instanţelor.

„Criticile la adresa sistemului judiciar şi a hotărârilor judecătoreşti rămân o caracteristică problematică în cadrul dezbaterilor publice. Acest lucru este în contradicţie cu constatările pozitive ale Comisiei cu privire la rolul magistraturii în ceea ce priveşte continuarea reformei , susţinute de Consiliu, precum şi cu necesitatea de a respecta independenţa sistemului judiciar. Acceptarea şi respectarea hotărârilor judecătoreşti definitive şi faptul de a le permite magistraţilor să îşi facă datoria în mod neîngrădit sunt esenţiale, inclusiv pentru a satisface condiţia prevăzută în raportul din ianuarie, reaminteşte CE.

Ultimul raport al Comisiei din ianuarie 2017 a trecut în revistă progresele generale înregistrate în ultimii zece ani şi a identificat 12 recomandări specifice care ar ajuta România să avanseze în direcţia îndeplinirii tuturor obiectivelor de referinţă ale MCV.

Potrivit raportului publicat astăzi, s-au realizat progrese în privinţa unora dintre aceste recomandări. Este vorba, în special, despre recomandarea de a institui un sistem pentru verificarea conflictelor de interese din domeniul achiziţiilor publice (PREVENT), care a fost pusă în aplicare în mod satisfăcător. Comisia constată, de asemenea, că s-au înregistrat progrese şi în privinţa altor recomandări, sub rezerva aplicării lor în practică. În acelaşi timp, Comisia constată că ritmul global al reformelor a stagnat în cursul anului 2017, ceea ce a dus la încetinirea punerii în aplicare a recomandărilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, în raportul din ianuarie 2017, au fost considerate închise. Provocările la adresa independenţei sistemului judiciar reprezintă o serioasă sursă de îngrijorare.

Comisia nu poate încă să concluzioneze că obiectivele de referinţă ale MCV sunt, în acest moment, îndeplinite în mod satisfăcător, deşi datorită progreselor înregistrate unele obiective se apropie de acest stadiu. Comisia rămâne de părere că, printr-o cooperare loială între instituţiile statului, printr-o orientare politică ferm ancorată în realizările trecutului şi prin respectarea independenţei sistemului judiciar, România va putea, în viitorul apropiat, să pună în aplicare recomandările restante şi, prin urmare, să îndeplinească în mod satisfăcător obiectivele de referinţă ale MCV. Către sfârşitul anului 2018, Comisia va evalua din nou progresele realizate.

Cel de-al 17-lea raport din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pentru România este publicat într-un moment marcat de controversata modificare a legilor justiţiei.

NOUL RAPORT MCV ÎN LIMBA ROMÂNĂ ESTE DISPONIBIL INTEGRAL, AICI

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a reacționat după publicarea raportului Comisiei Europene privind progresele făcute de România în domeniul Justiției. Raportul MCV conține o serie de critici asupra ritmului reformelor în acest domeniu, dar Toader spune că „este un raport de etapă, care consemnează progresele de la ultimul raport, din ianuarie 2017. Evidențiază multe dintre progresele înregistrate”.

Ministrul Justiției a mai adăugat că trei dintre recomanări - 2, 7 şi 18 - ar fi putut fi considerate îndeplinite, dar în actualul raport se adaugă cerinţe noi.

„Codurile de conduită sunt adoptate, Agenţia de administrare a bunurilor indisponibilizate este complet operaţională. Raportul pune accentul pe confirmarea rezultatelor, aspect care nu figurează în textul recomandărilor din ianuarie 2017, adăugandu-se cerinţe noi. Recomandarea era de adoptare a celor două coduri. Actualul raport vizează şi implementarea acestora. La recomandarea numărul 1, privind numirile procurorilor de rang înalt, CE se referă la legile justiţiei, aşadar la soluţiile legislative care sunt încă în dezbatere, a afirmat Toader.

Ultimul raport MCV a fost publicat în ianuarie, Comisia Europeană prezentând atunci condiţiile şi 12 recomandări pe care România le are de îndeplinit pentru a permite ridicarea MCV.

„Ireversibilitatea progreselor realizate în lupta împotriva corupţiei şi îndeplinirea ultimelor recomandări cerute sunt esenţiale pentru a permite Comisiei Europene să ia în considerare eliminarea treptată a monitorizării României în cadrul mecanismului de cooperare şi verificare (MCV)”, se menţiona în ultimul raport MCV publicat în luna ianuarie.

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmerman, a transmis Guvernului de la Bucureşti că ridicarea MCV depinde de îndeplinirea celor 12 recomandări din raportul din ianuarie.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat, în 11 mai, la Bucureşti, că vrea ca MCV să fie ridicat şi ca România să fie primită în Spaţiul Schengen înainte de a prelua preşedinţia Consiliului European, în primul semestru al anului 2019.

„Aş vrea ca până atunci, iar aceasta este o promisiune pe care am făcut-o la începutul mandatului meu, aş vrea ca până atunci MCV să fie anulat. Nu se poate să prezidezi UE când ai impresia că eşti controlat, observat de alţii”, a subliniat el.

Mecanismul de Cooperare şi Verificare a fost introdus în 2007, ca o condiţie a aderării României şi Bulgariei la UE şi se concentrează în special pe reforma justiţiei, lupta împotriva corupţiei şi combaterea crimei organizate.

MCV este considerat un instrument important al UE. Unii politicieni din România şi Bulgaria spun că a avut un impact pozitiv, în timp ce alţii îi pun sub semnul întrebării contribuţia la progres.


În raportul anual, prezentat în luna ianuarie, ţara noastră a fost criticată pentru proiectele Guvernului privind graţierea şi modificarea codurilor penale.

În document se preciza că din cele 12 recomandări făcute în 2016, doar un sfert au fost îndeplinite total de autorităţile de la Bucureşti. Ceea ce este insuficient pentru ridicarea supravegherii.

România este monitorizată de 10 ani de Comisia Europeană.