Sunt cu adevărat penitenciarele aglomerate? Cifrele contradictorii

De câțiva ani încoace și mai ales în ultimele luni, de când a fost repusă pe tapet ideea grațierii, se tot vorbește despre supraaglomerarea penitenciarelor. Locurile sunt puține, condamnații sunt mulți, gradul de ocupare este, pe cale de consecință, mare: 145% după unele surse oficiale, 200% după altele. Toate aceste argumente, pe lângă hotărârile CEDO și amenda uriașă care planează asupra României, au fost invocate constant pentru a justifica nevoia adoptării unei legi a grațierii, eventual cât mai extinsă ca număr al beneficiarilor. Ei bine, ultimul raport al Consiliului Europei, publicat pe 13 martie, ridică unele semne de întrebare cu privire la situația reală din penitenciare, în condițiile în care la Strasbourg par să fi ajuns alte cifre.

Raportul Consiliului Europei pe 2015, realizat pe baza statisticilor penale anuale ale statelor membre ale Consiliului, arată, referitor la România, că rata de încarcerare a scăzut cu 8,6%, iar gradul de ocupare este de 101,3%.

Referitor la gradul de ocupare, Administrația Națională a Penitenciarelor preciza, printr-un comunicat de presă emis pe 19 ianuarie 2017, că acesta este de 145,16%, motiv pentru care susține „un eventual act normativ care privește instituția grațierii”. Același grad de ocupare apare și în expunerea de motive întocmită de Guvernul Grindeanu la proiectul legii privind grațierea, proiect aflat acum în dezbaterea Parlamentului. Mai precis, în expunerea de motive scrie astfel: „conform statisticilor existente la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor, la data de 17 ianuarie 2017 se înregistra un efectiv de 27.559 persoane custodiate, raportat la 18.985 locuri de cazare existente, calculate la un standard de 4 metri pătrați alocați fiecărui deținut. În contextul prezentat, indicele de ocupare la nivel de sistem este de 145,16%, iar deficitul este de 8.574 locuri”.

Ulterior, când au început să curgă amendamentele prin care ar beneficia de grațiere și mai mulți condamnați, inclusiv vinovații de fapte de corupție, ministrul de Externe Teodor Meleșcanu spunea că o lege a grațierii este „absolut necesară” pentru că „în sistemul penitenciar din România supraaglomerarea este de 200%”.

Ce cifre au ajuns la Strasbourg

La pagina 42 a raportului SPACE I - 2015, în tabelul referitor la numărul de locuri de cazare din „instituțiile penale”, în dreptul României apar următoarele cifre: număr total de locuri - 28.285, din care 27.115 în penitenciare.

Într-o notă explicativă la tabel, scrie că, în cazul României, suprafața per deținut s-a calculat astfel: 4 metri pătrați / deținut în instituțiile cu regim închis, regim de maximă siguranță și în secțiile de arest prevetiv, 6 metri pătrați / deținut în instituțiile cu regim deschis și semi-deschis.

Adică, aceiași 4 metri pătrați de care vorbea ANP, când transmitea Guvernului că ar fi doar 18.985 locuri de cazare existente. Doar că între datele din raportul Consiliului Europei și cele comunicate în țară de ANP este o diferență de peste 8.000 de locuri de cazare în penitenciare.

De menționat că raportul Consiliului Europei se bazează tocmai pe cifrele comunicate de administrațiile penitenciarelor din țările membre Consiliului.

Tot Consiliul Europei arăta, într-o statistică cu locurile de cazare din instituțiile penale la momentul 1 ianuarie 2016, că România ar avea 27.473 locuri, cu aproape 1.500 mai puține decât la 1 ianuarie 2015.

Rezultă că, în mod constant, de la București s-au transmis cifre referitoare la numărul de locuri în jurul pragului de 27.000, fiind exclusă o greșeală de redactare în raportul SPACE I - 2015.

ANP: „E posibil să fie o inadvertență”

Digi24.ro a cerut Administrației Naționale a Penitenciarelor lămuriri pe tema celor peste 8.000 de locuri ce apar în plus în raportul SPACE I - 2015. În scris și telefonic, de la purtătorul de cuvânt al instituției.

În prima instanță, agentul principal de penitenciare Elena Cristina Cîrlan ne-a spus că diferența dintre cifrele vehiculate de ANP și cele din „sondaj” se explică prin perioada de timp diferită. Întrebată cum se poate, totuși, ca într-un an și jumătate (de la 1 septembrie 2015 în prezent) să „dispară” peste 8.000 de locuri, purtătorul de cuvânt al ANP a răspuns: „E posibil să fie o inadvertență”.

Ne-a subliniat, apoi, că Administrația semnalează de mult timp asupra supraaglomerării din penitenciare și că, raportat la 4 metri pătrați / deținut, România nu are decât 18.900 de locuri de cazare. La întrebarea „cum explicați, atunci, că la Consiliul Europei au ajuns alte cifre?”, agentul Cîrlan a răspuns: „Poate cei de acolo se uită pe site-ul instituțiilor și nu traduc cum trebuie cifrele”.

Ca și cum nu ANP ar fi transmis la Strasbourg datele cuprinse în raportul SPACE I - 2015.

Răspunsul scris al Administrației Naționale a Penitenciarelor va fi publicat de digi24.ro atunci când va fi primit.