Sari la conținut

Localnicii nu vor parc naţional în Munții Făgăraş

Inițiativa guvernului de a transforma Munții Făgăraș în parc național îi nemulțumește pe oamenii care au păduri în zonă. O parte însemnată din munte este proprietate privată sau aparţine primăriilor din localităţile de la poalele muntelui. Oamenii se tem că, după finalizarea procedurilor, parcul natural va avea un administrator unic care va putea lua decizii de unul singur fără să îi mai consulte.

Gheorghe Văcariu stă în Şinca Nouă, judeţul Braşov, și a mostenit pădurea din generație în generație. În fiecare iarnă, a tăiat doar atâtea lemne cât să-i ajungă pentru încălzirea casei.

Vrea să facă parc şi pe proprietăţi, nici nu piciorul nu mai putem intra. Dacă face să ne despăgubească, sau să facă ceva pentru locuitorii localităţii”, spune Gheorghe Văcariu, proprietar de pădure.

Și până acum, multe parcele erau protejate pentru că faceau parte din situl Natura 2000. Noul memorandum va impune restricții mult mai drastice. În unele zone de pădure se va putea intra doar pe poteci bine stabilite, iar accesul auto şi exploatarea lemnului vor fi interzise.

„Proprietarii de păduri trebuie să respecte regimul de exploatare al acestor păduri, care a devenit din ce în ce mai restrictiv. Restricţiile s-au abătut şi la persoanele fizice care la un nivel mic de proprietăţi, trăiau din aceste lemne”, declară Constantin Văcariu, primarul comunei Arpaşu de Jos.

„Cu ce să mai facem foc, cu coceni? Când pădurea cade lângă noi? Nu se poate”, spune un localnic.

Abia în zona tampon şi în zona de dezvoltare durabilă poţi să faci oare ce. Administratorul va percepe tarife pentru vizitare, va percepe tarife pentru filmare, pentru fotografiat. Va monitoriza prin rangeri respectivul acces”, spune Sorin Udrea, şeful Ocolului Silvic Padurile Şincii, Braşov.

Constituirea parcului va dura câţiva ani. Oamenii sunt speriaţi că administratorul regiunii, care va fi numit în acest proces, nu-i va asculta când va lua decizii. Reprezentanţii ONG-urilor implicate îi contrazic.

„Înseamnă o procedură mai lungă de consultare, în care doreşte să implice toţi factorii interesaţi”, spune Janos Mark-Nagy, director executiv Societatea Carpatină Ardeleană.

Oamenii au trimis un document către Ministerul Mediului prin care cer anularea sau măcar amânarea punerii în practică a acestei decizii. Este semnat de peste 70 de reprezentanţi ai primăriilor din Braşov şi Sibiu, dar şi de proprietari privaţi.

În jurul Munţilor Făgăraș trăiesc 73.000 de locuitori în 128 de localități. Cu o suprafață de 200.000 de hectare, Munții Făgăraș sunt cel mai important rezervor de biodiversitate din Munții Carpați.