Sari la conținut

350 de români căzuți la Stalingrad vor fi reînhumați în Cimitirul Militarilor Români de la Rossoșka

Osemintele a aproximativ 350 de români căzuți în bătălia pentru Stalingrad, identificate în fostele cimitire de campanie din diverse localități din regiune, vor fi reînhumate în această toamnă în Cimitirul Militarilor Români de la Rossoșka - Regiunea Volgograd, inaugurat în 2015, conform Agerpres, care îl citează pe ambasadorul român la Moscova, Vasile Soare.

Un al doilea astfel de cimitir este proiectat a se realiza în Regiunea Krasnodar, unde se cunosc locurile de înhumare a circa 1.000 de militari români căzuți pe frontul spre Caucaz, a adăugat diplomatul.

„Noi avem în jur de 153.000 de morți, răniți și dispăruți(în luptele pentru Stalingrad - n.r.). Avem 75-78 de localități unde (militarii români - n.r.) au fost înmormântați în zona Stalingrad. (...) Avem un acord interguvernamental în materie de îngrijire reciprocă a mormintelor militare cu Federația Rusă care merge foarte bine. Noi ne îngrijim de mormintele lor, ei ar trebui să se îngrijească de mormintele noastre de acolo. Problema este că noi nu le aveam. Căutăm, găsim în localități, mergem după documente de arhivă. În localitățile în care îi găsim, (...) are loc o operațiune de căutare, exhumare și reînhumare”, a menționat ambasadorul României la Moscova.

Vasile Soare a subliniat că, în multe localități, militarii români au fost înhumați în cimitirele localităților respective, dar au fost și numeroase situații în care aceștia au fost înmormântați pe marginea drumului sau lângă calea ferată.

„Sunt foarte multe astfel de cazuri. Nu se știe absolut nimic despre ei. Cei care au fost consemnați și am avut șansa să-i găsim, îi reînhumăm. În 2015, când am inaugurat cimitirul, am înhumat primii 75, în 2016, 594. Pentru anul acesta avem în jur de 350. Cred că în septembrie-octombrie îi vom reînhuma”, a precizat diplomatul român.

Acesta a menționat că procedura este una destul de complicată.

„În primul rând, să îi identifici. Mergi pe o hartă, cauți să o încadrezi topografic, să vezi dacă se suprapune cu ce aveai tu în 1942, când un preot militar sau altcineva făcea schița cimitirului”, a explicat ambasadorul.

Vasile Soare a amintit că în urmă cu doi ani, pe 25 octombrie 2015, s-a reușit o premieră prin amenajarea primului cimitir românesc în Federația Rusă.

„Am primit 6.000 de metri pătrați, la 38 de kilometri de Stalingrad. Până acolo au fost duse luptele. Este un cimitir frumos, mare, cu alei. Am început exhumările și reînhumările, pe măsură ce identificăm aceste rămășițe. Acum considerăm că ei, practic, sunt înmormântați creștinește, într-un final”, a afirmat ambasadorul român.

Diplomatul a mai spus că, pe linia fostului front spre Caucaz, se cunosc locurile în care au fost înmormântați peste 1.000 de militari români.

„Avem în proiect să facem un al doilea cimitir, undeva în regiunea Krasnodar, în sudul Rusiei. Încercăm să facem maximum posibil să ne căutăm acești eroi, acești militari și să amenajăm un cimitir cum se cuvine”, a declarat oficialul.

El a amintit că, după încercuirea de la Stalingrad, cei care nu au murit au fost făcuți prizonieri și duși în lagăre în centrul Rusiei și până în Siberia, în special în zonele industrializate sau în cele ale minelor de cărbune sau de uraniu, la „munci foarte grele”.

În memoria acestora au fost ridicate, din 2008 încoace, aproape 20 de monumente, ambasadorul menționând că vrea să continue acest demers.

„Am avut în sute de localități prizonieri. În Urali, am găsit recent în cinci localități peste 250(de prizonieri înmormântați - n.r.). După aceea, zeci în circa 20 cimitire ale fostelor lagăre”, a spus ambasadorul.

Vasile Soare a menționat și un caz apropiat familiei sale, când a aflat că fratele bunicii soției sale a căzut, de fapt, prizonier la Stalingrad, și nu murise pe front, așa cum au fost înștiințate rudele, găsindu-l înmormântat la 380 de kilometri de Moscova.

„Un alt element de noutate este faptul că am găsit, cu nume, prenume, prizonieri români din Primul Război Mondial (mormintele lor - n.r.). Ei au luptat în Armata Austro-Ungară și au format apoi Corpul Voluntarilor Ardeleni. (...) Am găsit 25-26 la vreo 200 de kilometri de Moscova. E prima oară când vorbim de prizonieri români din Primul Război Mondial. Vrem să punem măcar o cruce. E într-un sat părăsit, cu biserică părăsită. Am făcut acolo o slujbă de pomenire. E datoria noastră, a tuturor, să ne aducem aminte de ei, să-i descoperim, că altfel, dacă nici noi nu o facem...”, a conchis ambasadorul roman la Moscova.