Sari la conținut

Cristian Diaconescu, despre atitudinea MAE la propunerea Ungariei: "Este stupefiant". "România nu are ce să caute în Grupul Vişegrad. Punct"

Ce înseamnă de fapt Grupul de la Vişegrad, în ce măsură poziţiile ţărilor membre sunt perfect aliniate, mai ales pe subiectele delicate la nivel european, şi cât de sincronizate sunt Preşedinţia şi Guvernul de la Bucureşti când vine vorba de perspectiva României asupra Uniunii Europene? 

Se poate găsi „o formă de cooperare în cadrul aranjamentelor din V4 (Grupul de la Visegrad - Ungaria, Polonia, Republica Cehă și Slovacia) plus România, care să ducă în final la creșterea nivelului de trai, a nivelului de securitate și la îmbunătățirea perspectivelor și pentru românii din România”, declara, recent, premierul ungar, Viktor Orban. „Depinde de români să decidă dacă se alătură poveștii de succes central-europene în cooperare cu ungurii, lansând proiecte economice comune și stabilind obiective”, mai sublinia liderul de la Budapesta.

O intervenţie care, iată, nu putea trece neobservată, în condiţiile în care, de la nivelul Preşedinţiei, Bucureştiul şi-a conturat în mod insistent rolul şi locul în Uniunea Europeană. Detalii AICI şi AICI.

Totuşi, zilele trecute, la Cluj-Napoca, ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, introducea noi elemente în ecuaţie: „Am avut o întrevedere cu omologul meu ungar, Péter Szijjártó, cu care mă voi întâlni săptămâna viitoare la Budapesta, la o invitaţie a Grupului de la Vişegrad. (…) România este interesată de colaborarea cu ţările de la Vişegrad", arăta Meleşcanu, în aceeaşi conferinţă de presă în care omologul său ungar sublinia că "strângerea cooperării dintre ţările Vişegrad şi România este un interes pragmatic". Detalii AICI.

"Pe mine m-a mirat cu câtă rapiditate au sărit cei de la Bucureşti să fie încântaţi de o aşa-zisă propunere privind intrarea României în Grupul Vişegrad. În primul rând, un stat puternic şi demn analizează, nu sare la prima literaţie. Nu am înţeles disponibilitatea asta instantanee. Nu există decizie sensibilă faţă de care Grupul Vişegrad să nu fie împărţit. Nu există!", a comentat Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe şi consilier prezidenţial, prezent în studioul emisiunii "24 de minute".

Cărui Grup Vişegrad s-ar putea alătura România, se întreabă acesta, ilustrând lipsa de coeziune a statelor membre cu câteva exemple elocvente: "Când a fost vorba de încălcarea statului de drept, aşa cum afirmă Bruxelles-ul, în ceea ce priveşte Polonia, Cehia şi Slovacia au stat la un moment dat lângă Polonia, după care s-au asociat nucleului dur al Uniunii Europene. Când este vorba de criza refugiaţilor, iarăşi, au fost diferenţe foarte mari. Când este vorba de regimul de sancţiuni privind Federaţia Rusă, Grupul Vişegrad e împărţit. Noi de care Grup Vişegrad ne alăturăm? Despre ce vorbim? Când este vorba de iliberalism în Europa, deci un demers absolut negativ faţă de tendinţa la care dorim să ne asociem – adică de solidarizare, de coeziune, de Europă unită – tot Grupul Vişegrad este arătat..."

Printre altele, Diaconescu remarcă şi o anumită lipsă de coeziune la vârful politicii externe a Bucureştiului, în condiţiile în care ceea ce pare a fi un traseu limpede la nivel prezidenţial începe să nu mai pară a fi la fel de clar pe palierul guvernamental.

"Cu atât mai îngrijorător mi se pare (faptul că direcţia spre Grupul de la Vişegrad vine pe filiera MAE – n.r.), pentru că Ministerul de Externe este cel mai atent, cel care priveşte mai multe variante faţă de un demers, mă rog, anunţat oarecum. Din acest punct de vedere, este stupefiant. De ce? Lucrurile trebuie clarificate rapid. Partea ungară a transmis această invitaţie, foarte bine, este în regulă, dar cumva există un dublu standard în România? Pe de o parte îl aud pe preşedintele României spunând că nu există nicio problemă de dublu standard în viitorul Europei, că binomul Macron-Merkel va lucra tocmai în ideea de solidarizare a noastră a tuturor. Iar pe de altă parte... Lucrurile astea trebuie explicate din zona care, de regulă, are rezerve faţă de orice mişcare bruscă în politica externă, anume de Ministerul de Externe. Ministerul de Externe este instrumental, dar în niciun caz nu este cel care se aruncă înainte pentru un astfel de demers - Grupul Vişegrad – absolut dubitabil, absolut greu de argumentat".

În plus, argumentează fostul ministru, tabloul general permite marje limitate de manevă în alte direcţii: "Toate elementele, astăzi, merg spre ideea că, indiferent de problemele europene, este cât se poate de critic ca România să fie aproape de logica funcţionării solidare a Uniunii Europene. Deci România nu are ce să caute în Grupul Vişegrad. Punct!"

Iar nu în ultimul rând, adaugă Cristian Diaconescu, o schimbare de paradigmă de asemenea anvergură va avea, din perspectiva intereselor României, implicaţii certe pe orizontală: "A oferi un asemenea argument (alăturarea la Grupul de la Vişegrad - n.r.) fără a avea nişte raţiuni pe care să le înţeleagă toţi ceilalţi parteneri, (este) un contraserviciu în demersul privind asocierea la acordul Schengen".

Vizita lui Orban. „Nu se face aşa ceva”

La "24 de minute", Cristian Diaconescu a comentat şi vizita premierului Vikor Orban, care la sfârşitul săptămânii trecute s-a aflat la Cluj. „Domnul Orban a venit în România nespunând că vine în România, spunând că vine într-un teritoriu, în care trebuie din punct de vedere cultural şi lingvistic să-şi extindă calităţile şi mai ales într-un sens civilizator, pentru teritoriu, să reafirme identitatea etnică”, consideră Diaconescu.

Potrivit acestuia, sunt două probleme cu această vizită, iar ele ţin pe de o parte de dublul discurs, pe de alta de aspectul protocolar.

„Este o chestiune interesantă, v-o spun din proprie experienţă: reprezentanţii Ungariei - în zona consiliilor europene, în zona alianţei nord-atlantice nu mai vorbesc, în diverse foruri multiraterale din care facem parte cu toţii – nu au absolut deloc o astfel de retorică. Deloc! Deci este doar o formă de manifest politic. O formă de atitudine pe care o promovează numai în relaţiile bilaterale cu anumite state. (...) Deci, un dublu mesaj extraordinar”, explică fostul ministru român de Externe.

„Protocolar, diplomatic, când ai o funcţie publică de un astfel de nivel într-un stat partener, nu te duci să te plimbi într-un alt stat. Fie ai un prieten şi-ţi petreci concediile cu el, de regulă omolog sau fost demnitar, într-o perfectă anonimitate din punct de vedere al comunicării publice, fie te întâlneşti cu reprezentanţi ai statului gazdă. Nu vizitezi ca o gară a nimănui o ţară. Nu se face aşa ceva”, conchide Diaconescu.

VIDEO. Emisiunea poate fi urmărită integral AICI