Sari la conținut

Dan Dungaciu: Președinția are probleme în a comunica temele majore de politică externă

Republica Moldova riscă să piardă împrumutul de 150 de milioane de euro promis de România, după ce preşedintele Klaus Iohannis a retrimis legea înapoi în Parlament. Acordul de finanţare dintre cele două guverne a fost semnat în urmă cu o lună, însă de atunci situaţia politică de la Chişinău s-a schimbat. Banii ar fi fost un adevărat balon de oxigen pentru moldoveni, până la semnarea unui acord cu FMI şi Banca Mondială.

Bucureștiul trebuie să își schimbe atitudinea față de Republica Moldova, să aibă o severitate corectă față de Republica Moldova, în sensul acelei resetări pe care o poate anunța ideea de „Republica Moldova – punct și de la capăt”. Dacă se va întâmpla asta, atunci cu adevărat vom vedea viziunea din spatele declarației de astăzi a președintelui Klaus Iohannis, dacă acea viziune există, a spus Dan Dungaciu.

„Cred că varianta bună și corectă este ca mesajul pe care l-a transmis Președinția să fie un fel de Republica Moldova – punct și de la capăt. Alminteri spus, reacția cu Republica Moldova trebuie să intre într-o nouă logică, o logică în care nu doar România sau partenerii Republicii Moldova trebuie să facă ce trebuie și Republica Moldova să facă ce vrea, ci și Republica Moldova să facă ce trebuie atunci când partenerii ei fac ceea ce trebuie. Și din punctul ăsta de vedere, cred că partea cea mai bună a acestui mesaj este, în măsura în care el devine cu adevărat vârf de iceberg, acel vârf de iceberg care se vede și care are în spate o nouă viziune. Dacă lucrurile vor sta așa sau nu rămâne să vedem, pentru că una dintre problemele mari pe care, după părerea mea, Președinția le are este în a comunica cu adevărat temele majore de politică externă, în așa fel încât să se simtă sau să se resimtă și viziunea din spatele declarației, nu doar declarația goală”, a comentat analistul.

El consideră că România trebuie să pună condiții când acordă un împrumut Republicii Moldova, nu să acorde banii indiferent de circumastanțe.

„De-aici înainte ar trebui să fie o condiționalitate mai apăsată cu R. Moldova, în sensul în care Republica Moldova nu poate pretinde ajutor financiar de la România ,dacă Republica Moldova nu are o identitate proeuropeană care să valideze și să facă posibil acel sprijin. România are posibilitatea tehnică, chiar în Acordul invocat, să modifice termenele și tranșele pe care le poate oferi Republicii Moldova, pentru că există anexele acelui acord”, a arătat analistul.

Dan Dungaciu este de părere că Republica Moldova încă mai are timp pentru a arăta că alege direcția proeuropeană. „Dacă Republica Moldova, cred eu, în prima jumătate a lunii noiembrie, reușește să aibă o coaliție în Parlament de cel puțin 51 de deputați care să susțină un guvern proeuropean, România poate să revină asupra acestei decizii. Mingea, în acest moment, se află în Republica Moldova și cred că există posibilitatea ca Republica Moldova, într-o săptămână, cel mult, să aibă un guvern proeuropean și susținut nu de Partidul Comuniștilor și nici de Partidul Socialiștilor, deci să satisfacă aspirațiile pe care și România și alți parteneri de dezvoltare le au apropo de Chișinău”, a spus Dan Dungaciu.

„Există și o parte bună, pozitivă a acestui mesaj pe care Bucureștiul l-a dat – și e foarte bine că l-a dat și trebuia să îl dea, după părerea mea, mai demult. România a mai avut relații care declarativ sunau bine, la sfârșitul anilor 90, când era un guvern proeuropean la Chișinău, România a pierdut 86 de milioane de dolari oferiți Republicii Moldova, pentru că a mers pe aceeași filosfie eronată pe care s-a bazat și acest acord, că România trebuie să ofere bani gratis Republicii Moldova. România nu trebuie să ofere bani gratis Republicii Moldova, România trebuie să ofere bani Republicii Moldova, dacă Republica Moldova face ce trebuie și dacă acești bani vin flancați, de fapt, de investiții românești, companii românești care să treacă Prutul, să se înșurubeze în economia și piața financiară a Republicii Moldova, în așa fel încât decalajele dintre malurile Prutului, care înseamnă decalajele dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană să fie reduse. Asta este de fapt filosofia pe care România trebuie să o facă și singurul aspect pozitiv pe care trebuie să-l urmărim de aici înainte apropo de asta”, a menționat directorul ISPRI.

România are semnat cu Republica Moldova un parteneriat strategic pentru integrarea europeană, iar acest document oferă instrumentele necesare unor condiționalități, a arătat Dan Dungaciu. „Trebuie să fie un parteneriat, un parteneriat pe care Chișinăul să și-l asume în aceeași măsură ca Bucureștiul și să nu aștepte ca orice s-ar întâmpla în Republica Moldova, Bucureștiul să fie pregătit să dea bani”, a punctat Dan Dungaciu.