Sari la conținut

De ce vor miniștrii demiși prin moțiune să-și retragă demisiile

Majoritatea membrilor Cabinetului Grindeanu au depus, la Secretariatul General al Guvernului, cereri de retragere a demisiilor depuse săptămâna trecută. Mai toți s-au încurcat în explicații vizând „buna funcționare a ministerelor”, „blocarea activității Guvernului”, etc. Miza reală și completă este: cine va conduce ministerele după 30 iunie, dacă PSD-ALDE nu reușesc formarea unui nou Guvern până la acea dată? Răspuns: Grindeanu, Jianu și, implicit, Ponta.

sevil shhaideh si sorin grindeanu_govro

Sursă foto: gov.ro

20 de miniștri - Marius Dunca, Teodor Meleșcanu, Alexandru Petrescu, Mircea Titus Dobre, Sevil Shhaideh, Ana Birchall, Petre Daea, Rovana Plumb, Florian Bodog, Toma Petcu, Andreea Păstârnac, Mihai Tudose, Adriana Petcu, Pavel Năstase, Răzvan Cuc, Beniamin Leș, Tudorel Toader, Viorel Ilie, Grațiela Gavrilescu și Viorel Ștefan - au depus cereri de retragere a demisiilor de săptămâna trecută, la Secretariatul General al Guvernului (SGG). Adică, la Victor Ponta.

La scurt timp, purtătorul de cuvânt a Guvernului, Alina Petrescu, a ieșit în conferință de presă, pentru a spune că cererile de retragere a demisiilor nu au obiect, deoarece demisiile au devenit irevocabile în momentul în care s-a luat act de ele. Or, acest lucru s-a petrecut, dovadă și numărul de înregistrare de la SGG pe care l-au primit demisiile.

Grindeanu-Ponta, demiși prin moțiunea de cenzură adoptată miercuri, dar încă în funcție, își argumentează poziția pe art. 6 din deja celebra Lege nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor: „Demisia din funcţia de membru al Guvernului se anunţă public, se prezintă în scris primului-ministru şi devine irevocabilă din momentul în care s-a lua act de depunerea ei, dar nu mai târziu de 15 zile de la data depunerii”.

Cu alte cuvinte, din perspectiva celor învinși miercuri în Parlament, miniștrii demisionari, ulterior și demiși prin moțiunea de cenzură, mai pot sta în funcție doar până pe 30 iunie. Termen confirmat și de câțiva dintre miniștri: „Eu personal mi-am depus demisia pe 15 iunie, devine irevocabilă pe 30 iunie. Înseamnă că până în 30 iunie eu nu mai pot retrage demisia ” (Tudorel Toader, ministrul Justiției), „Din punct de vedere juridic, demisia și-ar fi produs efectele în 15 zile” (Florian Bodog, ministrul Sănătății).

Or, dacă le-ar fi ieșit jocul cu retragerea, miniștrii lui Dragnea ar fi obținut dreptul să rămână la conducerea ministerelor și după data de 30 iunie. Ceea ce ar fi fost deosebit de important pentru șeful PSD, în condițiile în care par a fi șanse reduse ca noul Guvern să fie învestit până la 30 iunie.

Pe această variantă, a miniștrilor demiși prin moțiune, nu a miniștrilor demisionari, Sevil Shaiddeh şi ceilalţi colegi puteau semna acte în baza art. 26 alin. 3) din Legea nr. 90/2001: „În cazul încetării mandatului sau, în condiţiile prevăzute de Constituţie, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să îndeplinească numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă Guvernul nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege”. Ceea ce nu exclude ca miniștrii să semneze, de pildă, ordine de ministru, inclusiv referitoare la alocări de fonduri.

Cum strategia retragerii demisiilor nu le-a reușit, cei 25 de demisionari din Cabinetul Grindeanu vor ocupa funcții doar până în 30 iunie. După aceea, funcțiile devin vacante, iar Sorin Grindeanu, premier demis, dar în funcție până la instalarea noului prim-ministru, va veni cu propuneri de interimari. Procedura este reglementată de art. 9 alin. 1) și 2) din Legea nr. 90/2001 și presupune ca premierul să propună interimari, iar președintele să-i valideze, prin decret. Interimatul nu poate depăși 45 de zile.

Întrebarea este, însă, alta: cum vor reușit Grindeanu și Jianu, singurii membri ai Guvernului care nu și-au dat demisiile, să asigure interimatul la celelalte 25 de ministere? Nu de alta, dar art. 9 alin. 1 spune clar că interimar poate fi desemnat doar „un alt membru al Guvernului”.