Sari la conținut

Documentele Securității vor ajuta procurorii să afle adevărul despre Revoluție

Parchetul instanţei supreme a semnat, marţi, un protocol de cooperare cu Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) privind punerea la dispoziţie a informaţiilor necesare pentru soluţionarea dosarelor Revoluţiei şi ale foştilor torţionari comunişti.

dosare instanta agerpres-21.12016

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va putea solicita de la CNSAS, în baza protocolului de cooperare, documente şi informaţii provenind din arhiva fostei Securităţi cu privire la acţiunile represive sistematice, desfăşurate prin încălcarea drepturilor fundamentale ale omului şi a drepturilor civile de către organele de represiune în timpul regimului comunist, în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu participarea directă a angajaţilor Securităţii şi Ministerului de Interne, acţiuni îndreptate împotriva cetăţenilor români care au săvârşit fapte sau au exprimat opinii considerate ostile statului comunist.

De asemenea, procurorii vor avea acces la ordine, directive, norme de lucru interne sau alte documente similare prin care a fost reglementată activitatea Securităţii Statului şi a unor instituţii din compunerea Ministerului de Interne sau a aparatului represiv comunist, relevante pentru stabilirea competenţelor şi responsabilităţilor care revin participanţilor la evenimentele din decembrie 1989.

“Protocolul de cooperare mai vizează şi documentele cu privire la supravegherea informativă a populaţiei, la finele anilor '80, precum şi relaţia cu Securitatea a persoanelor (civili sau gradaţi) care au participat în mod direct la desfăşurarea evenimentelor din decembrie 1989”, precizează PICCJ.

Conform Ministerului Public, necesitatea semnării protocolului este justificată de complexitatea cauzelor care formează obiectul dosarelor penale privind încălcarea drepturilor omului în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 şi cele privind faptele săvârşite în timpul Revoluţiei din decembrie 1989, cauze aflate în curs de soluţionare şi în care s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracţiuni contra umanităţii.

PICCJ a trimis, în aprilie, dosarul Revoluţiei la instanţa supremă, pentru confirmarea deciziei procurorilor de redeschidere a cauzei.

Judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) care a confirmat redeschiderea urmăririi penale în dosarul Revoluţiei a arătat că procurorii militari au făcut o anchetă lacunară şi că între 7 decembrie 2014, când a fost scrisă rezoluţia de începere a urmăririi penale, şi 14 octombrie 2015, când procurorul a dispus clasarea cazului, nu s-a efectuat niciun act de urmărire penală.

Magistratul de la ICCJ a apreciat că se impune cu necesitate reluarea cercetărilor, care vor permite administrarea oricăror probe pentru lămurirea situaţiei de fapt şi aflarea adevărului, precizând că "redeschiderea urmăririi penale nu este altceva decât reînvierea acţiunii publice”.

În motivare se mai arată că procurorul care a anchetat cazul şi-a stabilit o serie de obiective, printre care aflarea identităţii victimelor, a locurilor din care s-a tras, a armelor care s-au folosit şi a persoanelor cu funcţii de decizie în statul român care au avut un rol în evenimentele violente din timpul Revoluţiei din 1989, însă acestea nu au fost atinse şi nici nu au fost făcute demersuri pentru îndeplinirea lor.

Dosarul Revoluţiei din 1989 este una dintre cele mai tergiversate anchete din istoria practicii judiciare din România. Procurorii au avut de lămurit cauzele în care s-a produs decesul a 709 persoane, rănirea prin împuşcare a 1.855 de persoane, rănirea prin alte forme de violenţă a 343 de persoane şi privarea ilegală de libertate a 924 de persoane.