Sari la conținut

Emil Constantinescu şi banii de la stat: ajutat de Guvern, sprijinit de Parlament, cu fiica angajată la ambasadă

Guvernul ia în discuţie, în şedinţa de miercuri a Cabinetului, un memorandum privind susţinerea financiară a fostului preşedinte al României, Emil Constantinescu, pentru activitatea desfăşurată în sprijinul învăţământului universitar românesc. Recent Emil Constantinescu a fost acuzat în spaţiul public că a primit o sinecură prin înfiinţarea unui institut al Levantului. Acesta era deja beneficiarul unor drepturi în calitatea sa de fost şef de stat, iar fiica sa lucrează tot la stat, în Ambasada României din Italia.

emil constantinescu captura

În octombrie 2016, Parlamentul a legiferat un alt proiect al fostului preşedinte Emil Constantinescu, anume înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultură şi Civilizaţia Levantului. 

Camera Deputaţilor a adoptat, în octombrie, în calitate de for decizional, legea privind înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultură şi Civilizaţia Levantului, ca instituţie publică, finanţată de la bugetul de stat, în pofida criticilor Guvernului şi ale Academiei Române. Legea a fost adoptată de Camera Deputaţilor cu 211 voturi "pentru" şi opt abţineri. Punctul de vedere al Guvernului a fost negativ, iar Academia Română s-a opus la rândul ei legii.

Propunerea legislativă a fost iniţiată de către preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, împreună cu alţi 14 parlamentari precum Daniel Barbu, Varujan Vosganian sau Mihai Fifor.

Proiectul de lege urmăreşte înfiinţarea Institutului de Studii Avansate pentru Cultură şi Civilizaţia Levantului, Institut ce va avea drept scop extinderea cercetărilor asupra spaţiului istoric şi a culturii Levantului prin colaborarea cu instituţiile de învăţământ superior, uniuni de creaţie dar şi cu asociaţii, organizaţii ale societăţii civile care au preocupări în domeniul culturii şi civilizaţiilor Levantului.

Institutul va avea ca atribuţii efectuarea de studii în ţară sau străinătate pentru aprofundarea domeniului de interes, dezvoltarea de relaţii de colaborare şi comunicare cu persoane sau instituţii din ţară sau străinătate, finanţarea publicărilor de materiale ce au ca subiect cultura şi civilizaţia Levantului, organizarea de colocvii şi reuniuni naţionale şi internaţionale sau activarea ca membru în organizaţiile internaţionale.

Conducerea institutului va fi realizată prin intermediul unui Consiliu Ştiinţific format din 25 de membri printre care se vor afla membri români şi încă 5 străini din Academia Mondială de Artă şi Ştiinţă, preşedintele Academiei Române, rectorul Universităţii din Bucureşti, cel al Universităţii ”Babes-Bolyai , rectorul Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi personalităţi academice desemnate de către preşedintele Consiliului Ştiinţific.

Pe 11 noiembrie, preşedintele Klaus Iohannis a cerut reexaminarea legii. "Având în vedere modul de finanţare a cheltuielilor curente şi de capital ale Institutului de Studii Avansate pentru Cultura şi Civilizaţia Levantului, parţial asigurat prin bugetul Senatului României, considerăm că trebuie clarificată natura juridică a Institutului, precum şi raporturile funcţionale dintre acesta şi Senatul României", se arată în cererea de reexaminare a lui Iohannis.

Preşedintele spune că lipsa oricăror reguli cu privire controlul ce trebuie realizat de instituţia de tutelă (Senatul) asupra activităţii Institutului – cu privire la organizarea şi funcţionarea acestuia, cu privire la categoriile de personal care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Institutului, precum şi cu privire la patrimoniul şi modul în care acesta gestionează fondurile publice care urmează a-i fi atribuite – "generează insecuritatea raporturilor juridice de natură să afecteze principiul stabilităţii normei juridice".

O altă problemă este lipsa de claritate şi precizie a legii, care nu prevede modalitatea concretă şi legală de alegere/numire a organelor de conducere ale Institutului. Legea nu stabileşte nici numărul exact al tuturor membrilor Consiliului ştiinţific şi nici numărul acestora pe toate  categoriile de reprezentare şi nu precizează temeiul juridic, criteriile şi condiţiile în baza cărora Consiliul ştiinţific al Institutului poate suplimenta numărul de posturi pentru o perioadă determinată.

Inițiativa a fost criticată dur și de senatorul Vlad Alexandrescu, care a atras atenția că nu există specialiști în domeniu și a spus că posturile ar putea deveni „sinecuri” dacă nu este definit precis scopul acestui institut. Ce calificări au rectorii să aprobe un Institut de Studii Orientale? Mă așteptam să găsesc orientaliști, istorici, lingviști. Nu vă supărați că am folosit cuvântul «sinecură», dar eu nu văd caracterul științific al acestui proiect. Sunt profesor universitar, conducător de doctorat și vă spun că nu în acest fel se creează un institut de cercetare. Acum mi-a scris cineva să mă întrebe cine conduce doctorate în civilizația și cultura arabă în România. Răspunsul este: nimeni. Nu există! Cine sunt specialiștii pe care contați dumneavoastră? (...) Nu văd pe cine contați ca director al viitorului institut. Pe cine contați? Dumneavoastră sunteți geolog!", a spus Vlad Alexandrescu,

De asemenea, Gabriel Liiceanu și Andrei Pleșu s-au declarat împotriva inițiativei lui Emil Constantinescu.

În ciuda criticilor, proiectul de lege a trecut de comisia din Senat și acum va ajunge în plenul Senatului. Votul final va fi dat în Camera Deputaților, care este for decizional.

Emil Constantinescu a fost președintele României în perioada 1996-2000, fiind al doilea șef al statului după Ion Iliescu. El a fost candidatul CDR. După retragerea din politică, Constantinescu s-a întors la catedră, meseria sa fiind de profesor universitar. El a rămas cu o indemnizație, pe care o au toți foștii președinți, locuinţă și pază SPP care îl însoțește permanent.

Constantinescu are doi copii, Norina și Dragoș. Norina, care este fondatoarea unei companii ce se ocupă de consultanță pentru străinii care vor să-și deschidă o afacere în România, a fost numită anul trecut în postul de consilier economic al Ambasadei României la Roma.