Emil Hurezeanu, despre harta celor două Românii profilate după alegerile prezidențiale: „Să nu ne facem singuri rău”

Tigrul platanului a invadat unele orașe

Povestea impresionantă a unui director din Călărași

CSAT: Spioni ruși au încercat să se infiltreze în România

Cel mai mare exercițiu NATO de pe Marea Neagră

Incendiu uriaș în Copenhaga

Furtuna Renata ajunge în România

Iohannis a aprobat urmărirea penală a lui Petre Roman și Voican Voiculescu

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute în 16 aprilie

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute în 15 aprilie

O ţară, două Românii: jumătate roşie - acolo unde Victor Ponta a câştigat alegerile de duminică, cealaltă albastră - unde Klaus Iohannis a ieşit pe primul loc. Plus verdele tradiţional al UDMR.

Harta votului de ieri împarte ţara pe granițele Vechiului Regat. Social-democratul a luat partea leului în Moldova, Oltenia și Muntenia. Nucleul electoral al ACL s-a retras dincolo de munți.

Jurnalistul Emil Hurezeanu a spus la Digi24 că această hartă nu are nicio valoare.  „Nu pun mare preț pe harta asta, alt preț în afara celui care pur și simplu indică două orientări. N-am mai fi avut Transilvania colorată într-un fel, și Muntenia și Moldova colorate altfel dacă între timp funcționau regiunile. Am fi văzut că există un alt mod de unire în descentralizare, de diversitate în armonie, ca să folosesc un limbaj de lemn. N-am vrut asta din riscuri tactice, politicianiste și ajungem din nou pe linia clasică, dar să fim atenți să nu ne facem singuri rău”, a spus jurnalistul Emil Hurezeanu la Digi24. 

HARTA VOTULUI. O țară, două Românii

Cât despre o posibilă autonomie a Transilvaniei, Emil Hurezeanu a spus că nici nu poate fi vorba de așa ceva. „Nu e vorba de așa ceva, domnul Ponta este iresponsabil dacă sugerează asta. Suntem o țară înconjurată de o constelație ostilă și tensionată, de peste o jumătate de secol n-am mai fost în situația asta. 

Avem dușmani nesiguri sau dușmani ostili, dar rațiunea de a fi a României de la 1856 de la Congresul de la Paris și chiar puțin mai repede, autonomia acestor ținuturi, Valahia și Muntenia, pentru europeni era o garanție a păstrării perimetrului european împotriva expansionismului imperialist rusesc.

Așa a început războiul din Crimeea, în 1853, printre altele, și pentru că rușii nu se mai dădeau duși din aceste principate. În mai multe etape de articulare a entităților statale românești rațiunea de a fi a României pentru noi înșine, pentru clasa politică responsabilă, chiar și în timpul comunismului, a fost de a reprezenta interesele Occidentului, a fi excepția într-o zonă mult prea expusă puterii rusești, otomane și afilierii țărilor din jur

Să nu ne transformăm acum, prin insinuări în campania electorală, legate de despărțiri și dări autonomii”, a spus jurnalistul la Digi24.