Sari la conținut

Explicaţiile unui colaps financiar. L. Dragnea: Au avut autonomia pe care au cerut-o. Nimeni nu i-a forţat

Mii de angajaţi de la primării din toată ţara nu şi-au mai luat banii de câteva luni. E un efect al legii salarizării, care a permis edililor să mărească lefurile, doar că, în unele cazuri, creşterile au fost mult peste ce permitea bugetul primăriei, care s-a golit rapid. Legea a fost iniţiată de Liviu Dragnea, care nu a prevăzut însă şi impactul economic şi le transmite acum primarilor că nu ştiu să-şi gestioneze banii. Aceştia cer bani Guvernului, ca să poată să achite salariile până la sfârşitul anului. Urmează un reportaj "România furată".

Reporter - În legătură cu Legea salarizării, ați făcut un studiu de impact? Cum se face că acum mai multe primării nu au bani de salarii?

Liviu Dragnea - N-am auzit de asta.

Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților, a inițiat în primăvara lui 2017 legea pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice. În baza ei, lefurile primarilor, viceprimarilor și ale angajaților din primării au crescut. Baza au fost grile și coeficienți, stabiliţi în funcție de numărul de locuitori stabili în comunele, oraşele si municipiile respective. Cu cât o localitate are mai mulți locuitori, salariile functionarilor sunt mai mari.

În expunerea de motive, la capitolul "Impactul socio-economic al proiectului de act normativ", initiatorul nu a specificat nimic. Nu a existat un studiu pentru a se stabili dacă toate primăriile vor putea suporta creșterea salariilor sau dacă ea trebuia preluată la bugetul de stat și cum anume.

În schimb, la capitolul "Impact macro-economic", Liviu Dragnea a prevăzut creșterea puterii de cumpărare și a consumului.

Cand vine vorba de "Impactul social", expunerea de motive spune că se urmărește "Atragerea personalului în sectorul bugetar și stoparea migrației în străinătate a unor categorii de personal bugetar".

După înaintarea proiectului de lege la Senat și la Camera Deputaților, acesta a fost asumat și de către Călin Popescu Tăriceanu și de către toți senatorii și deputații PSD și ALDE. Guvernul a dat si el un aviz pozitiv pentru creșterilor salariilor angajaților din primării.

Pe 1 iulie, legea intră în vigoare.

Imediat, majoritatea primăriilor din țară încep să mărească salariile angajaților.

După doar trei luni, sute de primarii din țară au probleme.

Liviu Dragnea, președintele Camerei deputaților: „Orice primărie este autonomă. Are libertatea, prin hotărârile consiliului local, să aprobe atât ștatul de funcții, organigrama, cât și bugetul. Ei hotărăsc câți bani alocă pentru salarii și câți bani alocă pentru dezvoltare. Au aceasta autonomie, pe care au cerut-o”.

În aceeasi zi, pe 25 octombrie 2017, Ministerul Dezvoltării Regionale furniza Digi24 lista cu toate județele unde existau astfel de cazuri.

11 consilii județene, un sector din Capitală, un municipiu și 3 comune cereau bani de la Guvern pentru a putea să-și plătească salariile până la sfârșitul anului.

Consiliul Judeţean Maramureş cerea cei mai mulți bani, peste 16 milioane de lei.

Urmau Consiliul Județean Bacău, cu pste 15 milioane si jumătate de lei, Sectorul 2 din Capitală cu aproape 15 milioane, Consiliul Județean Satu Mare si Vâlcea cu sume în jur de 13 milioane de lei.

Celelalte consilii județene care au cerut bani de salarii Guvernului sunt Mureș, Prahova, Tulcea, Bihor, Harghita, Bistrița Năsăud și Mehedinți. Municipiul Medgidia din Constanța a mai rămas fără bani de salarii, la fel și comunele Știubeni din Botoșani, Șoimuș din Hunedoara și Didești din Teleorman. Şi cereau bani direct de la Guvern

Suma totală se ridică la peste 94 de milioane de lei, adică aproximativ 21 de milioane de euro.

Datele primite de la Ministerul Dezvoltării Regionale sunt însă incomplete. Nu toate primăriile şi consiliile judeţene s-au adresat direct guvernului. Unele au preferat să rezolve problema la nivel judeţean, altele au trimis solicitări, dar nu apar în statistici.

O parte din primarii comunelor care au probleme cu plata salariilor majorate spun că Guvernul ar trebui la anul să aloce 1% din PIB, pentru a asigura diferența de bani. După doar patru luni de la implementare, Legea nr.153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, a băgat în colaps sute de primării din țară. Cele mai multe sunt comune.

Emil Drăghici, primarul Vulcana Băi: „Din cele 2.861, spre 2.000 au sigur. (...) Schimbarea legii a apărut la jumătatea anului. Nu aveai cum la adoptarea bugetului să prevezi cum va fi. Indiferent ce ați spune, orice primar responsabil încearcă să dea un venit mai mare, din această plajă de la minim spre viceprimar.”

Un astfel de caz este cel din comuna Talpa, județul Teleorman, unde angajații primăriei nu și-au mai luat leafa de trei luni, iar cei ai căminului de bătrâni de aproape jumătate de an. Președintele PSD a declarat că nu cunoaște nici acest caz.

Reporter - Există acum instituții subordonate primăriilor, care nu au bani de salarii. Vă dau un exemplu căminul de bătrâni din Talpa, Teleorman. Cum explicați faptul că rămân fără bani de salarii?

Liviu Dragnea - Căminul de bătrâni din Talpa, Teleorman? V-a zis primarul asta?

Reporter - Nu și-au primit salariile de cinci luni.

Liviu Dragnea - Eu nu mai știu ce e în Talpa, Teleorman. Știu doar că am contribuit să se înființeze acel cămin de bătrâni, discutând la acea vreme și cu primarul, și cu consilierii locali, că Consiliul Județean va putea sprijini un număr de ani, va putea cofinanța acea funcționare, numai că la un moment dat trebuie să aibă din veniturile proprii susținerea pentru acel cămin de bătrâni.

Benone Rababoc, primar Talpa, Teleorman: „Dacă nu se face rectificare și dacă nu există un echilibru, eu îmi pun o placă de gât și ies în fața primăriei. Încui Primăria. Centrul de bătrâni îi scot în pampers. Și atunci să mă vadă o țară întreagă. (...) Băi, nu se poate una ca asta. Dați-vă demisia! Să vină alții, dacă voi nu mai puteți! Păi, când ai mers cu mine de mână prin sat și le-am spus la lume ca să vă voteze, atunci cum de ai putut? Acum nu mai poți? Ce nu mai poți?”

Mihai Tudose: „Legea prevedea că ei pot să-și mărească salariile în limita bugetară. Dacă au sărit limita bugetară, e problema lor”.

Primarul localității Talpa, Benone Rababoc, spune că nu primarii și viceprimarii și-au mărit lefurile, ci Legea 153/2017 i-a obligat să-și mărească indemnizațiile.

Benone Rababoc, primar Talpa, Teleorman: „Ce spune prim ministrul e că și-au mărit salariile primarii, să se descurce, e într-o eroare. (...) Ori face pe neștiutorul. E o diferență. (...) Asta e bătaie de joc. Stabilești prin lege salariul primarului, stabilești prin lege salariul viceprimarului, stabilești prin lege și spui că n-ai voie să te duci mai mult decât viceprimarul, în același timp spui peste tot că trebuie mărite salariile în administrație, că-ți pleacă oamenii. (...) După aceea ieși pe sticlă și spui că e treaba lor. Păi, noi suntem proști? Ce dracu suntem noi?”

La căminul de bătrâni din Talpa, județul Teleorman, atmosfera e apăsătoare. Cei 25 de angajați ai instituției trăiesc din ce cresc în curte și din salariile sau pensiile rudelor.

Reporter - De când nu v-ați mai luat salariile?

Iulian Ogăraru, directorul Căminului de bătrâni din Talpa: - De undeva din... Ultimul salariu a fost în aprilie. (...)

Reporter - Și cum vă descurcați de atâtea luni?

Iulian Ogăraru - Pfff...Păi, cum ne descurcăm? Fiind la țară, mai facem și altceva.

Căminul funcționează la limită, din pensiile celor 50 de bătrâni. Din banii lor se cumpără mâncare și se plătesc facturile.

Iulian Ogăraru, directorul Căminului de bătrâni din Talpa: „Noi am avut niște taxe mai mici, care ne ajungeau doar pentru funcționarea căminului. Taxe plătite de către pacienți și aparținători.”

E primul an când nu se încasează lefurile la timp pentru că, până acum, banii de salarii veneau direct de la Consiliul județean Teleorman, prin intermediul primăriei. După expirarea contractului cu consiliul județean și trecerea căminului în subordinea directă a autoritatilor locale au apărut problemele.

Iulian Ogăraru, directorul Căminului de bătrâni din Talpa: „Noi am avut contract de când s-a deschis centrul cu consiliul județean, care a funcționat perfect. Acum sperăm să-l prelungim, dacă nu...vedem ce..”.

Pentru că nu sunt bani, nici salariații primăriei din Talpa nu au mai dus niciun ban acasă de trei luni. Teoretic, salariile le-au fost mărite cu 25-35%, practic nu au apucat să se bucure de aceşti bani.

În Talpa, autoritățile spun că, în fiecare an, ar trebui să aducă la bugetul local 500 de mii de lei din taxe și impozite. Tot pe hârtie, mai puțin de jumătate din această sumă ar fi suficientă pentru plata salariilor mărite. Problema e la colectare, pentru că perceptorii nu reușesc să colecteze acești bani.

Primăria din Talpa are 17 angajați. Reprezentații primăriei din Talpa au cerut guvernului bani pentru a-și putea încasa salariile restante. Acum așteaptă o nouă rectificare bugetară.

Emil Drăghici, primarul Vulcana Băi: „Niciun primar și niciun viceprimar, niciun președinte de consiliu județean și niciun vicepreședinte de consiliu județean nu-și putea mări indemnizația! Pentru că ea este stabilită prin lege!”.

Nici în comuna Vulcana Băi din județul Dâmbovița nu sunt bani de salarii.

Emil Drăghici, primarul Vulcana Băi: „Deja din noiembrie încep să mă clatin, deși anul ăsta am avut șansa unor venituri pe care la anul nu o să le mai am.”

La începutul anului, la intrarea în comună o firmă a început lucrări de forare. Pentru aprobarea acestora, comuna Vulcana Băi a primit peste 200 de mii de lei, bani care le-a asigurat salariile mărite pe august și septembrie. Dacă nu primeau acești bani, problemele cu salariile angajaților erau mult mai mari. Anul viitor, banii din forări nu vor mai fi. Emil Draghici conduce Asociația Comunelor din România și este și el membru PSD.

Emil Drăghici, președintele Asociația Comunelor: „Să dea Dumnezeu să fie în funcție, când vom avea adunarea generala la anul! Cu siguranță primarii vor veni cu următoarea, pentru că mi-au spus. Eu cred că primarii și-au făcut treaba de i-au adus la guvernare. Să vedem dacă mai are, n-aş zice tupeul, curajul să spună - E treaba voastră ce faceți de aici înainte?!”

Președintele Camerei Deputaților și al partidului de guvernământ a spus că, înainte de elaborarea legii salarizării, s-a consultat cu reprezentații primarilor.

Liviu Dragnea, președinte PSD și al Camerei Deputaților: „Împreună cu ei am hotărât ca mecanismul de salarizare să fie unul care să se bazeze foarte mult pe autonomia locală, dar în același timp și pe responsabilitatea celor care conduc primăriile, consiliul local și primar, respectiv consilii județene și președinți de consilii județene. (...) Ei n-au avut decât o limită minimă și o limită maximă. Nimeni nu i-a forțat să aibă foarte mulți angajați sau foarte puțini angajați. Singura condiție pusă este cea firească și gospodorească, în limita bugetului, adică a câți bani au”.

Emil Drăghici, președintele Asociația Comunelor: „Noi am cerut cum să fie legislația, dar ei au făcut-o cum au dorit”.

Primarul din Vulcana Băi spune că noua lege a salarizării are efecte negative și asupra motivării angajaților care atrag fonduri europene nerambursabile.

Ionuț Moreanu este inspector în cadrul primăriei Vulcana Băi. În ultimii ani a reușit să atragă sute de mii de euro, fonduri nerambursabile pentru comună, care s-au concretizat în îmbunătățirea vieții urbei.

Ionuț Moreanu, inspector Vulcana Băi: „Sunt dezamăgit și surprins de aplicarea acestei legi, pe partea de proiecte europene. Înainte, pentru cei care implementau proiecte europene, exista un spor pentru implementarea lor. Odată cu aplicarea Legii 153/2017, acest spor a fost eliminat, sau mai bine zis a fost dat doar celor care fac proiecte pe POCU, fost POSDRU, adică cei care califică resursa umană. Iar cei care merg pe PND sau altfel de proiecte europene, care contribuie la dezvoltarea țării și a localităților, li s-a eliminat acest spor și nu au niciun fel de motivație să implementeze astfel de proiecte europene”.

După intrarea în vigoare a noii legi de salarizare, salariul lui a scăzut.

Ionuț Moreanu, inspector Vulcana Băi: „În procente, vreo 20% ca să zic așa. (...) E o anomalie. S-a zis că au crescut, dar au scăzut”.

Probleme legate de salarii sunt și în comuna Salcia, județul Prahova. După intrarea în vigoare a noii legi, primarul a trebuit să facă rectificări bugetare pentru a putea asigura, cu greu, salariile angajaților din primărie. În schimb, cadrele didactice nu și-au luat salariile în octombrie.

Enache Laura, director al Școlii Salcia: „Din păcate, pe 9 trebuia să virăm banii pe cardurile colegilor mei și al meu, dar nu sunt bani de salarii. Pentru că noi avem foarte puțini copii și banii pe care i-am primit la începutul anului s-au terminat.”

Primarul localiății Salcia, Dan Boștină, spune că problema ar fi la Ministerul Educației.

Dan Boștină, primarul comunei Salcia: „Banii care au fost alocați la Școala Salcia au fost standard, cost elev, un calcul care este în toată țara, nu este numai la Salcia. Datorita numărului mic de elevi, au fost repartizați bani puțini. Ne mai trebuie un miliard jumate până la sfârșitul anului, pentru 3 luni care mai sunt”.

Primarul din Salcia susține că, dacă primăria avea fonduri suficiente, putea să plătească salariile profesorilor. Dar nu mai are bani.

Dan Boștină, primarul comunei Salcia: „Sunt primării care au bani în buget. Convoacă consiliul local frumos, repartizează... că îți permite legea să iei bani dacă ai în bugetul local și să dai cadrelor didactice. Dar dacă n-ai de unde...”

Primăria și școala din Salcia au cerut Guvernului să le dea bani pentru a plăti salariile cadrelor didactice pe ultimele trei luni ale acestui an.

Enache Laura, director al Școlii Salcia: „Sincer vă spun, luna aceasta nu mai așteptăm... Așteptăm să se facă sus refinanțarea. Nici Finanțele, nici primăria nu ne mai pot ajuta, din ce am vorbit. Solicitarea am făcut-o...”

Deși are unul dintre cele mai mari bugete locale din țară, Primăria Sectorului 2 a cerut Guvernului să-i dea aproape 15 milioane de lei, pentru a plăti lefurile cadrelor didactice pe sfârșit de an.

Mihai Toader, primarul Sectorului 2: „Într-adevăr, există o diferență pe care o solicităm, în fiecare an se întâmplă așa, pentru plata salariilor cadrelor didactice. Sumele vin de la minister, noi doar le distribuim”.

Pentru că Sectorul 2 are aproape 375.000 de locuitori, edilul și salariații primăriei au unele dintre cele mai mari lefuri din țară.

Mihai Toader, primarul Sectorului 2: „Creșterea a fost semnificativă de la 1 iulie în administrația locală. (...) Primăria Sectorului 2 și marile municipii pot să suporte această creștere”.

Mihai Toader, primarul Sectorului 2: „Salariul meu a fost stabilit prin actul normativ. Coeficient de 9,5 cred, net cam 9.000 de lei.”

Deocamdata, o noua rectificare bugetara nu se întrevede. Precedenta a fost făcută de executiv pentru plata soldelor militarilor, solde care fuseseră și ele mărite și pentru care nu mai erau bani. Scandalul declanșat atunci a dus la demisia ministrului apărării, Adrian Țuțuianu.

FOTO: INQUAM PHOTOS