Sari la conținut

Frauda de 21 de milioane de euro din dosarul Tel Drum ar putea fi plătită tot de români

Dosarul deschis de DNA împotriva firmei Tel Drum, în care este anchetat și liderul PSD Liviu Dragnea, vizează și o posibilă fraudă de 21 de milioane de euro, bani care ar fi fost deturnați din fondurile europene și pe care statul român trebuie să îi acopere acum din propriile fonduri.

Afirmațiile îî aparțin lui Cristian Ghinea, fost ministrul al Fondurilor Europene în guvernul tehnocrat, care explică de ce statul român este obligat să plătească și 

"Corecțiile sunt de două tipuri, fie sunt corecții pe proiect, fie sunt corecții transversale pe un program, adică dacă UE descoperă că într-un anumit program rata de fraudă este prea mare, se impune statului membru o corecție, de obicei de 25%. Asta înseamnă că, din toată suma programului, statul membru nu poate sa ceară la Bruxelles un anumit procent", a explicat Cristian Ghinea pentru Ziare.com.

"Pot să mai existe corecții pe proiect, cum pare a fi cazul Tel Drum, în care se constată că un anumit proiect este suspectat de fraudă, întreagă valoare a proiectului nu poate fi rambursată de catre Bruxelles.

Dacă au fost deja ceruți banii la Bruxelles, nu se trimit. Dacă n-au fost ceruți, nu se mai acceptă cererea de rambursare. Corecție înseamnă că statul român de la buget, adica noi toți, trebuie să acoperim gaura. UE nu plătește banii ăștia", explică fostul ministru al Fondurilor Europene în guvernul Cioloș.

Așadar, frauda semnalată de OLAF în cazul Tel Drum, în valoare de 21 de milioane de euro, ar putea fi acoperită de statul român tot din banii contribuabililor.

Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a confirmat printr-un comunicat de presă dat luni, chiar în timpul declarației făcute de Liviu Dragnea, sesizarea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) în cel de-al treilea dosar al președintelui PSD, ca urmare a unei investigații proprii, prin care recomandă recuperarea integrală a 21 de milioane de euro, sumă ce reprezintă fonduri europene.

„Contribuția OLAF la această anchetă a fost accentuată de DNA. DNA a explicat că dosarul propriu a venit în urma a două investigații făcute de OLAF cu privire la proiecte finanțate de Fondul European de Dezvoltare Regională privind construcția de drumuri în România, care au fost finalizate în mai și septembrie 2016”, arată OLAF în comunicat.

OLAF precizează că a găsit „dovezi care sugerează existenţa unei înţelegeri între beneficiarul fondurilor, funcţionarii publici şi contractant, inclusiv falsificarea documentelor în timpul procedurii de achiziţie. Unele dintre aceste documente au fost utilizate şi în sprijinul cererii pe care beneficiarul a prezentat-o autorităţii de management, care a dus la plata a 21 de milioane euro din fondurile Uniunii Europenedovezi care sugerează un conflict de interese privind beneficiarul acestor fonduri, oficiali publici și contractor, inclusiv falsificarea de documente în timpul procedurilor de achiziție”.

„Unele dintre aceste documente (false, n.red.) au fost trimise de beneficiar către Autoritatea de Managament, rezultând în plata a 21 de milioane de euro din fondurile UE”, mai arată OLAF.