Sari la conținut

INTERVIU. T. Meleşcanu: Cu Rusia vrem să avem o relaţie care să ţină seama de interesele ambelor state

"Politica noastră faţă de Rusia este foarte simplă. Dorim să avem o relaţie pragmatică şi predictibilă, care să ţină seama de interesele ambelor state, şi care să fie fundamentate pe normele şi principiile general admise ale dreptului internaţional." Declaraţia a fost făcută de ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, într-un interviu acordat Cristinei Cileacu.

 

Cristina Cileacu: Aţi fost în SUA la reuniunea ţărilor care sunt implicate în lupta Daesh şi aş vrea să vă întreb cum anume va participa România la această coaliţie şi dacă suntem pregătiţi pentru eventualele urmări ale acestui lucru.

Teodor Meleşcanu: Această conferinţă de la Washington a avut drept obiectiv fundamental o evaluare a stadiului în care se află operaţiunile împotriva Daesh din punct de vedere militar în Irak şi în al doilea rând şi programul de creare a unor condiţii normale de viaţă şi de supravieţuire a populaţiei din acea zonă. Noi am mers pe ideea că România sprijină lupta împotriva terorismului pornind de la principiul fundamental că nu poate să existe niciun fel de motiv, nici ideologic, nici rasial, nici religios, nici de altă natură, care să permită perpetuarea unor acte teroriste şi am subliniat că este important ca pe lânga împotriva terorismului, directă, să ne concentrăm şi asupra modalităţilor de sprijinire a populaţiei din ţările respective, nu numai din Irak ci şi din nordul Africii, din ţările arabe, din zona Orientului Mijlociu, astfel încât să nu generăm un climat care să poată să fie utilizat de mişcările teroriste pentru scopurile pe care le au. Din punct de vedere practic, contribuţia noastră a fost acea ofertă de a trimite 50 de militari care să lucreze în Irak în sprijinul şi pentru instruirea forţelor armate irakiene şi a forţelor de securitate. Dar cu această ocazie, ca să nu credeţi că încheiem aşa de repede, am avut şi posibiltiatea să mă întâlnesc cu mai mulţi congresmeni, Mike Turner şi Dan Lipinski, m-am văzut şi cu John McCain, bineînţeles.

Cristina Cileacu: Următoarea mea întrebare este legată de prietenii pe care îi avem în SUA. Am fost la Washington şi ambasadorul nostru, George Maior, am aflat că urma să vină în România fostul consilier de securitate Michael Flynn. Dar între timp ştim ce s-a întâmplat cu dl Flynn. Cine sunt noii noştri prieteni, mai apropiaţi, la Casa Albă?

Teodor Meleşcanu: Noii noştri prieteni apropiaţi deocamdată sunt în curs de formare pentru că la ora actuală administraţia americană este încă confruntată cu umplerea posturilor din nivelul de conducere al principalelor ministere. Parteneriatul strategic cu SUA, care indiferent de schimbarea administraţiei rămâne un document fundamental care guvernează relaţiile între SUA şi România, avem şi un parteneriat aprofundat în domeniul securităţii şi lucrăm foarte mult la un parteneriat aprofundat în sistemul economic, relaţiile economice dintre cele două state. Deci acesta este prietenul nostru cel mai important şi cel mai solid. Şi al doilea pilon pe care îl avem este mai degrabă în rândul legislativului din SUA, congresmani şi senatori care din diverse motive, că e vorba de interes personal, de afinitate religioasă, că e vorba de alte lucruri care s-au întâmplat în istoria noastră mai recentă sunt sprijinitori ai cauzei României. Am discutat şi despre necesitatea organizării unor contacte la nivel cât mai înalt şi dl Tillerson mi-a spus că există toată disponibilitatea şi în funcţie de programul preşedinţilor se va putea ajunge şi la o asemenea întâlnire.

Cristina Cileacu: Deci ne aşteptăm la nişte întâlniri la nivel înalt şi foarte înalt în acest an?

Teodor Meleşcanu: E unul din obiectivele pentru care lucrăm şi noi ministerul şi ambasada României în SUA.

Cristina Cileacu: S-au împlinit 60 de ani de la semnarea Tratatului de la Roma, dar este un moment în care ţările vestice par să nu mai creadă foarte mult în proiectul european, iar Brexit este doar un astfel de exemplu. Dar pentru noi pare un fel de oportunitate. Avem un plan pe termen lung?

Teodor Meleşcanu: Avem un plan foarte clar pe termen lung care va fi şi transformat într-un mandat cu care România se va prezenta la diverselor reuniuni în cadrul discutării diverselor perspective europene, pentru că declaraţia de la Roma a fost sigur şi un moment aniversar legat de aniversarea semnării Tratatului de la Roma, dar în acelaşi timp a fost şi un moment de declanşare a unei proceduri să-i spun de creare a unor puncte fundamentale pentru perioada următoare în relaţiile din UE. Şi UE într-adevăr, pe lângă aspectele aniversare, este cel mai important proiect politic care s-a întâmplat în ultimii câţiva zeci de ani. Este în acest moment într-o situaţie destul de delicată şi precară. Există foarte multe probleme cu care UE se confruntă. În primul rând aţi menţionat deja Brexitul, ieşirea Marii Britanii din UE, ceea ce este o premieră absolută în ceea ce priveşte UE, dar şi alte probleme cum ar fi migraţia, probleme legate de dezvoltarea economică, problemele care privesc securitatea UE, în special la partea de est, în vecinătatea cu Balcanii de Vest şamd. Pe lângă aceste lucruri, trebuie să mai adăugăm încă un element care are importanţă foarte mare în tot ceea ce reprezintă UE la acest moment, şi anume alegerile care au loc în state cheie în UE, mă refer la Franţa şi Germania, unde în perioada următoare vor avea loc alegeri şi de asemenea a fost şi un moment care era de asemenea care era considerat ca un posibil indicator al unei schimbări de mentalitate, alegerile din Olanda. Pentru noi ca ţară, în România, lucrurile sunt foarte clare, dorim o integrare în continuare accelerată a ţărilor membre ale UE, dorim o Uniune Europeană unită, coezivă şi solidară în care România să-şi poată juca un rol pe măsura potenţialului pe care îl are la ora actuală şi în domeniul economic, şi politic.

Cristina Cileacu: O întrebare pe care, în ultimii 5 ani de când există Paşaport diplomatic, am adresat-o tuturor miniştrilor de externe. De ce nu reuşim să ne folosim acest potenţial? Iar dacă ne gândim la recentele acţiuni politice din iarnă, care au dus la proteste masive, a apărut o nouă percepţie şi anume că România din punct de vedere politic se întoarce în timp. Când vom începe să fim o voce puternică pentru că în acest moment se pare că urmăm direcţii, dar nu avem iniţiative.

Teodor Meleşcanu: Da, cred că referirea dvs la întoarcerea în timp este complet greşită.

Cristina Cileacu: Nu este a mea, nu îmi aparţine.

Teodor Meleşcanu: Nu, expresia pe care aţi folosit-o. Şi spun acest lucru pentru că ceea ce s-a întâmplat în România este dimpotrivă, un pas important înainte, în care într-o ţară membră a UE, oameni obişnuiţi, cetăţeni ai acestei ţări sau o parte din cetăţenii acestei ţări, în momentul în care au anumite nemulţumiri faţă de politicile publice care se execută în ţara respectivă, să poată să îşi exprime un punct de vedere, să fie împotriva unor anumite acţiuni, să ceară alte măsuri pe care le consideră mai potrivite. Şi vreau să subliniez că spre deosebire de alte manifestaţii care au loc în ţările mai vechi din UE, spre deosebire de acele manifestaţii, manifestaţiile din Bucureşti şi din alte oraşe au fost paşnice, în care oamenii şi-au putut exprima opiniile fără ca cineva să-i împiedice să facă acest lucru, chiar dacă nu aveau autorizaţie de miting sau de demonstraţie, ceea ce dovedeşte ca la nivelul democraţiei din România ne aflăm pe o treaptă chiar mai înaltă faţă de alte ţări din UE.

Cristina Cileacu: Protestele au fost apreciate, mai puţin apreciate au fost deciziile politice care au dus la aceste proteste.

Teodor Meleşcanu: Da, protestele au fost apreciate, deciziile de asemenea sunt considerate ca necesare de majoritatea celor cu care am discutat, inclusiv la nivelul UE. Modul în care au fost adoptate, poate consultarea mult prea scurtă a cetăţenilor pe aceste teme, au putut să fie într-adevăr supuse sub semnul întrebării. În niciun caz niciodată nu s-a menţionat faptul că în România adoptarea unor decizii de către guvern pentru a pune, pentru a transforma o decizie a Curţii Constituţionale care este obligatorie, nimeni nu a negat acest fapt, dimpotrivă, toată lumea a susţinut că CCR este organismul a cărei decizii trebuie să fie implementate de guvern şi de parlament.

Cristina Cileacu: Rusia este ţara care şi-a făcut un renume pentru faptul că intervine în relaţiile interne ale altor state, cu sau fără cerere din partea acelor state. Ce aşteptări avem noi de la relaţia cu Moscova, dincolo de acele tratate pe care urmează să le semnăm?

Teodor Meleşcanu: Nu avem niciun tratat în lucru şi apropos de informaţii false, am văzut şi eu la televizor că am semnat nu ştiu ce tratat, ce acord, cu ambasadorul sovietic, actualmente ambasadorul care reprezintă Federaţia Rusă, a fost ambasador şi în alte ţări şi vreau să vă spun că nu avem niciun fel de acord pentru moment în lucru. Există un program de colaborare în domeniul cultural şi un protocol de colaborare în acest domeniu care au expirat, au ajuns la momentul în care îşi încheie activitatea şi urmează ca în funcţie de evoluţiile care vor avea loc să putem să reluăm un dialog. Politica noastră faţă de Rusia este foarte simplă. Dorim să avem o relaţie pragmatică şi predictibilă, care să ţină seama de interesele ambelor state, şi care să fie fundamentate pe normele şi principiile general admise ale dreptului internaţional. În acelaşi timp sigur că avem şi o anumită precizare. Toate aceste relaţii se vor dezvolta doar dacă există reciprocitate şi doi, fără a aduce atingere sancţiunilor care au fost decise de UE împotriva Rusiei şi la care România s-a asociat şi este unul din sprijinitorii acestei politici.

Cristina Cileacu: Şi în ce măsură se lucrează acum la dezvoltarea acestei relaţii?

Teodor Meleşcanu: În primul rând noi am dorit ca să avem un dialog politic, pe teme care ar putea fi de interes, cum ar fi neproliferarea armelor nucleare, unde am şi avut la nivel de secretar de stat anul acesta o primă întrevedere, în alte domenii care de asemenea, repet, nu sunt supuse sancţiunilor. Dar în esenţă, ceea ce este pe masă la ora actuală este un protocol de colaborare în domeniul culturii şi educaţiei şi un program de colaborare, care sunt la nivelul ministerelor de specialitate, respectiv al educaţiei şi vom vedea în ce măsură lucrurile vor evolua într-o direcţie sau alta.

Cristina Cileacu: Aţi participat la Bruxelles la ministeriala NATO, unde s-a discutat despre bugetul Alianţei şi întrebarea pe care vreau să v-o adresez este legată de un plan pe care l-ar avea Europa în cazul în care anumite ţări europene nu îşi respectă obligaţia de a atribui pentru apărare 2% din PIB.

Teodor Meleşcanu: La întâlnirea actuală obiectivul principal al întâlnirii a fost un prim dialog cu noul secretar de stat al SUA, dl Rex Tillerson, şi un schimb de păreri în legătură cu modul în care ar trebui să evolueze în continuare activitatea NATO. Din punctul nostru de vedere, ca poziţie, am susţinut foarte ferm necesitatea unei legături transatlantice solide. NATO fără o participare a SUA şi Canadei nu poate să fie acel organism eficient aşa cum a fost până în prezent şi care a contribuit la păstrarea păcii şi securităţii în lume. Şi în al doilea rând, da, am susţinut şi faptul că există nevoie de o solidaritate şi de poziţii comune ale aliaţilor din NATO pe toate temele care privesc securitatea şi în acelaşi timp de participarea tuturor, de contribuţia tuturor la o Alianţă puternică, inclusiv prin alocarea a 2% din PIB.

Cristina Cileacu: Şi dacă asta nu se va întâmpla?

Teodor Meleşcanu: Nu există sancţiuni, nu au fost prevăzute sancţiuni. La ora actuală România este cea de-a şasea ţară din NATO care acordă 2% pentru cheltuielile de apărare. Există şi alte state care se află sub această limită, un număr destul de important de state, din 27 rămân vreo 21 de state care nu au atins acest nivel. Însă, la ora actuală discuţia care poartă este un pic mai complexă, pentru că ea înseamnă 2% pentru apărare şi cel puţin 20% din aceste fonduri să fie folosite pentru cheltuieli de înzestrare ale forţelor armate ale fiecărei ţări, inclusiv cu forţele armate care participă la diverse operaţiuni NATO. În plus, mai există şi o discuţie în legătură cu posibilitatea ca o parte din aceste cheltuieli să fie folosite şi pentru crearea unor condiţii mai bune de stabilitate în anumite state din afara frontierelor Europei, ceea ce ar permite unor ţări care au activitate foarte importantă prin programe de asistenţă tehnică, de asistenţă culturală în alte state să poată să constituie şi aceasta o contribuţie la bugetul militar al apărării şi scurităţii Alianţei.

Cristina Cileacu: Când aţi preluat mandatul de ministru de externe aţi anunţat o atenţie sporită pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale, mai ales cu vecinii. În ce stadiu sunt acum aceste relaţii, pentru că Ungaria pare destul de neprietenoasă, despre Ucraina nu ştim mare lucru, Serbia rămâne constantă, cu bulgarii suntem oficial într-o relaţie bună, dar pare cumva distantă şi aceasta.

Teodor Meleşcanu: Există proiecte foarte mari cu toate ţările vecine şi nu ascund faptul că pentru guvernul actual relaţiile cu ţările vecine reprezintă una din priorităţile cele mai importante. Acest lucru explică şi faptul că prima vizită pe care am avut-o în România a fost a ministrului de externe al Moldovei, a dlui Galbur, prima mea vizită în străinătate a fost la Budapesta, am avut de asemenea şi avem în continuare contacte cu celelalte ţări, inclusiv cu Ucraina, cu Bulgaria şi cu Serbia. În al doilea rând aş vrea să subliniez că pentru noi statele vecine reprezintă o noţiune puţin mai largă, pentru că noi includem în ceea ce priveşte relaţiile cu ţările din vecinătatea noastră şi relaţiile cu Polonia şi Turcia. În acest an în iunie vom avea o nouă întâlnire trilaterală a acestor 3 ţări care ne va permite să acoperim şi această zonă. În ceea ce priveşte Ucraina, România este una dintre ţările care are o politică foarte clară de sprijinire a unităţii, integrităţii şi suveranităţii republicii Ucraina şi din acest punct de vedere nu rămânem doar la nivel declarativ, pentru că România a contribuit şi contribuie în continuare la sprijinirea autorităţilor ucrainene în lupta împotriva corupţiei, de asemenea în ceea ce priveşte organismele de securitate, întârirea lor, şi în ceea ce priveşte apărarea împotriva atacurilor cibernetice. Cel mai important lucru, dacă vreţi, din acest punct de vedere, este relaţia cu Republica Moldova, unde pentru prima oară avem deja elemente ale unui program de sprijin şi de colaborare între cele două ţări. Nu putem spune că nu avem acţiuni clare şi foarte concrete în relaţiile cu aceste ţări. Inclusiv cu Ungaria, v-aţi referit la atmosfera care există. Vreau să vă spun că am constatat o foarte mare disponibilitate la autorităţile maghiare, am avut şi o întrevedere cu premierul Orban, evident, cu colegul meu dl. Peter Szjiarto, şi am înregistrat o disponibilitate, repet, în raporturile cu România. În raporturile Ungariei cu ţările membre ale UE, cea mai mare pondere la importuri şi exporturi o are Germania. Să vă fac o surpriză. Pe locul doi după Germania sunt relaţiile economice cu România.

Cristina Cileacu În ceea ce priveşte Republica Moldova, ei par să fie mai interesaţi de ceea ce vine dinspre estul lor, decât dinspre noi. Cât de adevărat este acest lucru?

Teodor Meleşcanu: Lucrul acesta nu este adevărat şi o să vă spun de ce. Săptămâna trecută s-a publicat un sondaj de opinie în Republica Moldova şi pentru prima oară 52% dintre cei intervievaţi s-au promovat pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Există însă în mod evident şi în R. Moldova, cetăţeni sau forţe politice care privesc, cum spuneaţi dvs., mai mult spre est decât spre vest. Şi sigur că un caz deosebit este preşedintele Dodon care are o atitudine pro-estică foarte pronunţată şi pe care încearcă să şi-o şi impună. Trebuie însă înţeles un lucru foarte important. Preşedintele Dodon sau preşedintele R. Moldova, indiferent cum l-ar chema, are atribuţii foarte limitate. Ceea ce există la ora actuală în Moldova, există o majoritate parlamentară stabilă şi un guvern stabil, care sunt pro-europene şi îşi continuă procesul pe care l-au inaugurat a înaintării lor pe calea apropierii de UE, deci inclusiv de România. Din acest punct de vedere cred că nu trebuie să acordăm prea mare atenţie diferitelor declaraţii care se fac politice în R. Moldova, pentru că situaţia de fapt este cu totul alta.