Sari la conținut

Iohannis și Băsescu, vizite la indigo. Emil Hurezeanu: E normal să se întâmple așa

„E normal să se întâmple așa”, a comentat, la Digi24, analistul Emil Hurezeanu.

„Există, de exemplu, o regulă ca un președinte american, după instalare, să viziteze...Minoritarul, să zicem, etnic Obama a vizitat o țară hispanică din America de Sud, pentru că, pe lângă afroamericani, cei care l-au votat cel mai mult au fost membrii din comunitatea hispanică, imensă și în expansiune. Reprezentanții establishmentului de pe coasta răsăriteană, WASP (White Anglo-Saxon Protestant – n.r.) , președinți, vizitau Marea Britanie, Irlanda, fără îndoială, cei mai mulți veneau la Bonn sau la Berlin, apoi Franța. Sunt astfel de agende aproape bătute în cuie pentru marile țări”, spune Emil Hurezeanu, care exemplifică:

„Nu există un cancelar nou instalat care să nu viziteze Parisul și Varșovia, pentru că sunt țările cu care Germania a avut totdeauna probleme și țările cu care Germania, după 1990, după Reunificare, s-a reconciliat, Franța acceptând unificarea Germaniei în NATO, în Uniunea Europeană, o nouă Germanie mare, coșmarul ei fiind de sute de ani, dar în alte condiții, astăzi, el e digerat; iar Polonia temându-se tot timpul, până în momentul semnării Acordului de reunificare, că Germania ar putea să pretindă teritoriile mai vechi, Silezia și toate celelalte, care au fost modificate, pentru că granița a fost împinsă înspre vest (...) și declarațiile politicienilor germani erau întotdeauna echivoce, chiar până în 1989 (...)”.

În aceste condiții, Emil Hurezeanu spune că e normal ca și un președinte român, proaspăt instalat, să dorească „să-și stabilească, să-și întărească perimetrul și balizele pe hartă”.

Emil Hurezeanu mai vede un element comun în programul extern similar al celor doi președinți – fostul ministru de externe Mihai Răzvan Ungureanu i-a sfătuit pe amândoi.

„Dl. Băsescu a vrut Axa, dar Axa a funcționat mai puțin în direcția Londrei, unde a fost o singură dată în vizită, chiar la începutul mandatului, bineînțeles a funcționat în cazul Statelor Unite, dar și relația cu Franța, și relația cu Germania au fost dezvoltate de președinte. Un parteneriat strategic cu Franța a fost pus pe picioare de către președintele Băsescu și președintele Sarkozy, după aceea a fost cumva aspirat de conținut din tot felul de motive. Iohannis a fost probabil sfătuit bănuiesc că de dl Ungureanu, în prima fază, care întâmplător sau nu a fost un artizan de politică externă și în preajma președintelui Băsescu”, a arătat Emil Hurezeanu. „Probabil a fost și flerul lui (al lui Iohannis – n.r.) și al altor consilieri”, a adăugat analistul.

Cea mai bună idee pentru un președinte român de origine germană este să viziteze Franța prima oară”, este de părere Emil Hurezeanu. De altfel s-a și întâmplat, de două ori, prima oară cu ocazia ceremoniilor după asasinarea de la Charlie Hebdo, a reamintit el.

Pe de altă parte, Emil Hurezeanu atrage atenția că „nu trebuie exagerată dimensiunea germană care ar deschide toate drumurile dintre București și Berlin și dimensiunea germană a personajului Iohannis. Există o tentație, ea a avut un impact puternic în presă, în opinia publică, îl va ajuta pe Iohannis și va ajuta România să aibă un profil mai accentuat, dar dl Iohannis va rămâne președintele român al unei țări care se numește România și judecat în funcție de asta, după trecerea timpului”, a conchis Emil Hurezeanu.