Sari la conținut

Istoria pactului de coabitare. Înțelegerea a fost încălcată de mai multe ori

La finalul anului trecut, Traian Băsescu apela la una dintre prevederile pactului - medierea. Şeful statului îl acuza atunci pe Victor Ponta că a încălcat sistematic pactul şi dădea de înţeles că ar putea renunţa la înţelegere.

„Mesajul pe care eu îl dau este ca nu-l mai girez pe Ponta pentru că a încalcat grav pactul şi în mod deosebit s-a băgat cu bocancii în Justiţie. Multe i-am tolerat din pact, multe încălcări şi pe politică externă şi pe altele, dar faptul ca s-a bagat în Justiţie cu bocancii de dragul lui Dragnea...”, spunea Traian Băsescu în octombrie 2013.

După mai multe întâlniri ale consilierilor de la Preşedinţie prezidenţiali şi ale miniştrilor, nu s-a ajuns la nicio concluzie, iar Victor Ponta ironiza medierea cerută de preşedinte.

Nu mai e nici preşedintele curajos, cum era pe vremuri, acum zice ceva la televizor şi după aia gata, pleacă acasă”, spunea Victor Ponta.

Nu era nici pentru prima, nici pentru ultima oară că utilitatea pactului de coabitare, semnat în decembrie 2012, era pusă sub semnul întrebării. În loc să fie un instrument care să înlăture divergenţele dintre premier şi preşedinte, pactul s-a dovedit mai curând un act fără valoare.

Cei doi demnitari s-au contrazis în termeni duri în mai multe rânduri. Când nu au avut divergenţe pe tema justiţiei, s-au contrazis pe motive de politică externă. Un singur exemplu: modul în care au acţionat autorităţile după accidentul din Muntenegru, în care au murit 18 români.

Eu am ştiut, deci la 19 fără 5 minute ştiam. Nu cred că premierul, care era în Piaţa Constituţiei, juca baschet, nu a fost informat şi el”, spunea președintele în 4 iulie 2013.

„Atunci când am avut accidentul din Muntenegru nu l-a interesat , l-a durut în cot de oamenii din Muntenegru”, afirma premierul, o lună mai târziu.

Aducerea în ţară a lui Omar Hayssam, explotarea de la Roşia Montană şi privatizarea CFR Marfă au fost alte motive de scandal. Preşedintele şi premierul s-au mai certat şi pe tema dreptului de reprezentare la Consiliile Europene, pe numirile şefilor DNA şi Parchetului General, pe scăderea CAS şi pe introducerea supraccizei la carburanţi.

Pactul semnat în 12 decembrie 2012 prevedea reguli de conduită pentru ambii politicieni: bun simţ, decenţă, politeţe. În plus existau prevederi precise cu privire la garantarea independenţei justiţiei, dar şi clarificări cu privire la atribbuţiile constituţionale ale celor doi.