Sari la conținut
News Alert

K. Iohannis anunţă câţi militari români vor fi trimişi în Polonia, pentru asigurarea securităţii

Președintele Klaus Iohannis a făcut declarații de presă după ședința CSAT. 

 

Principalele declarații ale președintelui:

Vineri am aprobat, după consultarea membrilor CSAT, participarea la grupul de luptă pentru asigurarea prezenței consolidate în Polonia. Vom fi prezenți cu 120 de militari cu capabilitățile aferente, din 2017.

Acest grup are rolul de a contribui la asigurarea securității în caz de criză sau de conflict.

La consiliul de astăzi:

 - Stadiul îndeplinirii în 2016 a programului dotării armatei. Am aprobat o formă actualizată a acestui program, după alocarea a 2% din PIB pentru apărare.

Alocarea a 2% din PIB pentru MapN are un impact dublu asupra securității – impune actualizarea măsurilor privind înzestrarea armatei și va contribui la revitalizarea industriei de apărare.

 - Pregătirea summit-ului NATO – Am aprobat obiectivele României la Summitul NATO de la Bruxelles care se va desfășura în această primăvară, probabil la sfârșitul lunii mai. Așteptările României sunt în principal legate de reconfirmarea importanței și solidității relației transatlantice, o relație bazată pe unitate și solidaritate între aliați.

- Am analizat și activitatea MapN, MAE, SIE și STS în 2016 precum și obiectivele lor pentru 2017. Instituțiile cu atribuții în domeniul siguranței naționale și-au îndeplinit atribuțiile.

La finalul ședinței am analizat raportul CSAT privind activitatea pe 2016, care va fi trimis spre aprobare Parlamentului.

Comunicatul Administrației Prezidențiale:

Marți, 21 martie a.c., a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, condusă de către Președintele României, domnul Klaus Iohannis.

O primă temă analizată în cadrul reuniunii s-a referit la Informarea privind stadiul îndeplinirii, în anul 2016, a Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă. Totodată, a fost prezentată, spre analiză şi aprobare, o formă actualizată a acestui Program, ca urmare a alocării a 2% din PIB Ministerului Apărării Naţionale. Programul are ca scop asigurarea capabilităţilor necesare Armatei pentru protejarea intereselor naţionale şi îndeplinirea angajamentelor internaţionale.

S-a concluzionat că, în anul 2016, au fost îndeplinite o serie de obiective, precum: operaţionalizarea structurilor aliate de comandă şi control de pe teritoriul României (Unitatea de Integrare a Forţelor NATO - NFIU şi Comandamentul Diviziei Multinaţionale de Sud-Est - MND-SE); operaţionalizarea sistemului SUA de apărare antirachetă de la Deveselu; constituirea brigăzii multinaţionale - MN BDE; achiziţionarea de echipamente şi tehnică militară conform etapelor de derulare stabilite în programele majore de înzestrare; îndeplinirea angajamentelor internaţionale asumate faţă de NATO, UE şi ONU.

Alocarea a 2% din PIB Ministerului Apărării Naţionale are un impact dublu asupra securităţii naţionale. Pe de o parte, impune actualizarea şi corelarea măsurilor privind modernizarea şi înzestrarea Armatei României, iar, pe de altă parte, va contribui la revitalizarea industriei naţionale de apărare, cu efecte benefice asupra capacităţii de luptă a armatei.

Prin punerea în aplicare a Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 actualizat şi în acord cu autorităţile NATO, se vor iniţia programele esenţiale de înzestrare şi participare a operatorilor economici naţionali la fabricarea unor tipuri de tehnică militară, precum: transportoarele blindate 8x8 şi 4x4, autoturismele de transport blindate şi neblindate de tip uşor, avioane multirol, sisteme de comandă şi control, corvete etc.

Un alt punct de pe ordinea de zi l-a constituit analizarea şi aprobarea obiectivelor României la Summitul NATO de la Bruxelles, care se va desfăşura în această primăvară. Reuniunea va asigura cadrul pentru prezentarea viziunii noii administraţii a SUA cu privire la rolul Alianţei, o evaluare de etapă a procesului de implementare a deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Varşovia şi lansarea unor noi direcţii de acţiune în pregătirea Summitului din 2018.

Aşteptările României sunt, în principal, legate pe de o parte de reconfirmarea importanţei şi solidităţii relaţiei transatlantice, şi pe de altă parte de evidenţierea contribuţiilor României la NATO şi la asigurarea securităţii europene şi euro-atlantice, cu păstrarea în atenţia aliaţilor a importanţei strategice a Mării Negre.

În cadrul şedinţei CSAT, a fost analizată şi activitatea desfăşurată de către instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale în anul 2016. Pe fondul multiplelor evenimente interne şi internaţionale, care au marcat anul trecut, MApN, MAI, SIE, SPP şi STS şi-au îndeplinit cu succes misiunile încredinţate şi şi-au atins obiectivele asumate. De asemenea, pentru a menţine climatul de securitate pentru România şi cetăţenii săi, aceste instituţii şi-au stabilit obiective şi direcţii de acţiune realiste pentru anul 2017.

Activitatea desfăşurată de Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2016 a reprezentat un alt subiect pe ordinea de zi a CSAT.

Instituţiile reprezentate în Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică au cooperat în anul 2016 la un nivel corespunzător pentru creşterea gradului de securitate cibernetică la nivel naţional, având în vedere constrângerile generate de lipsa cadrului legislativ în domeniu.

Privind priorităţile de acţiune ale Consiliului Operativ de Securitate Cibernetică pentru anul 2017, un obiectiv important îl constituie actualizarea cadrului legislativ în domeniu, prin implementarea prevederilor Directivei Parlamentului European şi a Consiliului UE privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice în Uniune din 6 iulie 2016 (Directiva NIS) şi adoptarea legii privind securitatea cibernetică a României.

Totodată, a fost analizată şi activitatea Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică - CERT-RO în anul 2016, precum şi Planul anual de activitate al acestei instituţii pentru anul 2017.

S-a concluzionat că, în anul 2016, Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică a urmărit, în principal, dezvoltarea capabilităţilor tehnice necesare îndeplinirii atribuţiilor şi dezvoltarea cooperării naţionale şi internaţionale în vederea îmbunătăţirii climatului de securitate cibernetică din România.

Împreună cu celelalte instituţii din cadrul Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, Centrul a contribuit la conturarea imaginii de ansamblu a stării de securitate a spaţiului cibernetic din România, semnalând principalele riscuri de securitate, identificate în zona de responsabilitate.

La finalul şedinţei, membrii Consiliului au aprobat Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea desfăşurată în anul 2016.

Conform atributelor conferite de Constituţie şi de Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, Consiliul a analizat permanent problematicile din domeniul securităţii naţionale şi a emis hotărâri conţinând măsuri cu caracter obligatoriu pentru autorităţile administraţiei publice şi pentru instituţiile cu atribuţii în domeniu.

Activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a fost adaptată în funcţie de realităţile şi priorităţile anului 2016, de nevoile şi complexitatea intereselor naţionale şi internaţionale de securitate şi de urgenţele impuse de specificul fiecărei instituţii şi a contribuit la realizarea obiectului constituţional de organizare şi coordonare unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională.

Potrivit Legii de organizare şi funcţionare a Consiliului, Raportul va fi trimis, spre aprobare, Parlamentului României.

Acestea au fost principalele decizii ale Consiliului Suprem de Apărare a Ţării care a avut loc astăzi, 21 martie a.c.

Precizăm că vineri, 17 martie a.c., Președintele României a aprobat, după consultarea CSAT, participarea României la Grupul de luptă pentru asigurarea prezenţei înaintate consolidate a NATO din Polonia. Începând cu anul 2017, ţara noastră va fi prezentă cu o subunitate de nivel companie, cu un efectiv total de 120 de militari, cu capabilităţile aferente, aşa cum de altfel ne-am angajat la Summitul NATO de la Varşovia din 2016. Acest grup de luptă are rolul de a contribui la asigurarea securităţii, complementar forţelor naţionale de apărare, în situaţii de criză sau conflict. Președintele Klaus Iohannis a informat Parlamentul României despre această decizie.


 

Pe ordinea de zi a şedinţei CSAT sunt incluse subiecte referitoare la stadiul îndeplinirii, în anul 2016, a Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă; activitatea desfăşurată de către instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale în anul 2016 şi principalele obiective pentru anul 2017; activitatea desfăşurată de către Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică în anul 2016; activitatea desfăşurată de Centrul Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO) în anul 2016 şi Planul de activitate pentru anul 2017.

Membrii CSAT vor stabili şi mandatul României pentru Summit-ul NATO de la Bruxelles, care va avea loc în luna mai.

În cadrul şedinţei va fi analizată şi activitatea desfăşurată de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în anul 2016. De asemenea, vor fi abordate şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională.