Sari la conținut

Klaus Iohannis, la un an de mandat: Cea mai tragică lecție a lui 2015 se numește Colectiv. Concluzia - corupția ucide 


Principalele declarații ale lui Klaus Iohannis în Parlament:

Am dorit ca 2015 să fie anul recâștigării normalității în plan interior și în plan exterior. 

În plan intern, am dorit un alt mod de a face politică, fără scandal și cu seriozitate. Am considerat că acest lucru trebuie să înceapă cu președintele, care să fie un generator nu de tensiune, ci de energie. În ultimul an a devenit firesc să avem consultări. 

Mulți s-au întrebat de ce nu răspund la atacuri cu aceeași monedă. Sper că, onorând promisiunea de a face politică altfel, am dat răspuns. 

Anul 2015 a arătat că se poate să avem acord larg pe subiecte de interes public.

Bugetul pentru 2016 prevede o primă etapă de creștere. De o largă majoritate s-a bucurat și Strategia Națională de Apărare. 

Am tratat cu toată responsabilitatea atributul promulgării legilor, cu atenție la impactul fiecărei legi asupra oamenilor, economiei și a societății în ansamblul ei. Mă bucur să constat că în cazuri importante, cum este cazul Codului fiscal, actorii politici s-au aplecat cu mai mare atenție asupra legii. 

Legi importante au intrat în atenția publică după adoptarea lor, chiar înainte de promulgare. Nu există subtitut pentru o dezbare premergătoare unei legi, iar asta este o responsabilitate de la care Parlamentul nu se poate deroba. 

În anul 2015, recâștigarea normalității a însemnat și demersuri în plan extern. Mă refer la restabilirea prestigiului României în cadrul NATO. 2015 a fost un an în care nu doar am confirmat, ci am adâncit opțiunile majore ale politicii noastre externe. 

Am avut câteva obiective clare: consolidarea și extinderea parteneriatului strategic cu SUA și întărirea parteneriatelor strategice cu state membre UE și NATO. 

România este o țară respectată în NATO și UE, care contează în ecuația geopolitică și geostrategică și care este gata să își asume responsabilități. 

Se cuvine să ne uităm la lecțiile anului 2015 și la ce lipsește ca România să fie cu adevărat puternică și prosperă. Cea mai tragică lecție se numește Colectiv. Evenimentul care a îndurerat o națiune întreagă a scos la iveală probleme perpetuate ani de zile. Sunt lucruri pe care nu trebuie să le dăm uitării și concluzii care trebuie să ne îndemne să acționăm. Corupția ucide.

O a doua lecție este legea schimbării. Nu vorbim despre o nevoie de moment, limitată la o înlocuire de Guvern. Ci de o înnoire care să fie pe măsura așteptărilor și a nevoilor din societate. Între clasa politică și cetățeni nu are voie să fie o prăpastie. Marea miză a lui 2016 este recăpătarea încrederii în politică. 

Mă fac purtătorul mesajului de înnoire pe care îl dau sub diverse forme concetățenii noștri. Dar greul acestei misiuni revine partidelor. Înnoirea în materie de idei, practici și oameni este șansa de a menține stabilitatea sistemului politic. Cred într-un sistem în care dreapta și stânga sunt reprezentate, în care există spațiu pentru participare și competiție, nu doresc o politică în care să își facă loc extremismul, populismul și radicalismul. 

Îmi doresc o creștere economică despre care să nu vorbim doar în materie de statistici, ci una care să se reflecte în nivelul de trai.

A fost anul în care pentru prima dată în România s-a introdus votul prin corespondență, anul schimbării Guvernului și al instalării unui guvern de tehnocrați. Vreau să se spună că a fost anul care a însemnat deschiderea către societate, anul schimbării modului de a face politică. Vă invit să fim împreună în acest demers pentru a spori încrederea în instituțiile statului. 

Actualizare 10:55. Președintele Klaus Iohannis a ajuns la Parlament, pentru a ține un discurs în fața plenului reunit.


„Dragi români, cu peste 6,2 milioane de voturi m-ati ales preşedinte al României. Vă mulţumesc. Trebuie să ne apucăm de treabă”, spunea Klaus Iohannis a doua zi după al doilea tur de scrutin.

Klaus Iohannis avea de onorat multe promisiuni din campania electorală: „Rog Parlamentul să ia în discuţie toate solicitările venite din partea justiţiei şi să le încuviinţeze pe toate.”

După două luni de la învestirea preşedintelui, aleşii au uitat de promisiunea de a vota în favoarea cererilor Justiţiei. Votul de ridicare a imunităţii a fost negativ pentru mai multe solicitări. Printre ele, cea pentru Victor Ponta. Preşedintele a taxat acest lucru în primul său bilanţ, la o sută de zile de la preluarea mandatului.

Cea mai mare restanţă rămâne modul în care Parlamentul continuă să trateze cererile Justiției”, a declarat președintele.

Un alt proiect prezidenţial, revizuirea Constituţiei, a fost şi el dat uitării. Preşedintele a reuşit în schimb, după mai multe runde de consultări, să convingă partidele să adopte noi legi electorale. Primarii vor fi aleşi dintr-un singur tur de scrutin, iar uninominalul la alegerile parlamentare a fost înlocuit cu scrutinul proporţional, pe liste.

Un alt angajament, legea votului prin corespondenţă, a trecut de Parlament într-o formă mult diferită faţă de ce aşteptările societăţii civile. Legea urmează să se aplice doar la alegerile parlamentare, nu şi la celelalte scrutine. Preşedintele s-a mulţumit cu atât şi a promulgat actul normativ.

Au fost însă şi multe situaţii în care Klaus Iohannis a refuzat să promulge mai multe proiecte importante. Printre ele, legea care acordă pensii speciale aleşilor sau o primă variantă a Codului Fiscal.

Nu promulg legi care încalcă principii constituţionale sau care au lacune juridice”, a argumentat Klaus Iohannis.

Pe lângă reformarea Parlamentului, preşedintele şi-a dorit să aibă în premieră un partener de dialog. I-a cerut lui Victor Ponta de mai multe ori demisia, chiar dacă, instituţional vorbind, relaţia dintre cei doi a fost mai bună decât cea dintre fostul lider PSD şi Traian Băsescu.

Din momentul în care pe numele prim-ministrului a început urmărirea penală, Klaus Iohannis a fost tranşant.

Klaus Iohannis: „Solicit demisia premierului Victor Ponta.”

Victor Ponta: „Să fim mai puţin ipocriţi.”

Demisia lui Victor Ponta a venit la începutul lunii noiembrie. Klaus Iohannis a fost pentru prima dată în situaţia de a desemna un premier.

Înainte de luarea deciziei, preşedintele s-a consultat cu toate partidele şi a chemat la discuţii societatea civilă.

Primele consultări nu au dus la o decizie în privinţa premierului. Înainte de a vorbi din nou cu politicienii, Klaus Iohannis a mers în Piaţa Universităţii. Cu şapcă pe cap şi flancat de agenţii Serviciului de Protecţie şi Pază, şeful statului a păşit timid printre demonstranţi.

Şeful statului a avut şi contestatari în piaţă. „Ajung imediat şi la voi cu ruşine”, le-a spus președintelor celro care scandau „Rușine!”.

În cea de-a două rundă de consultări, social-democraţii au fost singurii care au propus un premier, pe Liviu Voinea. Preşedintele s-a folosit de prerogativele sale însă şi a nominalizat el premierul.

„Îl desemnez pentru funcţia de prim ministru al României pe domnul Dacin Cioloş”, a anunțat Klaus Iohannis.

1 decembrie l-a găsit pe Klaus Iohannis cu un guvern prieten instalat la Palatul Victoria. Atmosfera apăsătoare generată de tragedia din Colectiv şi atentatele teroriste de la Paris l-au determinat însă pe seful statului să dea un mesaj sobru naţiunii şi să nu mai ţină tradiţionala recepţie de seara, de la Palatul Cotroceni.

Klaus Iohannis: „Dragi români, am ales anul acesta o celebrare mai puțin fastuoasă și mai mult ancorată în realitate.”

Pe plan extern, şeful statului a făcut mai multe vizite de stat strategice. A discutat cu toţi oficialii de la Bruxelles, a mers la Paris şi Berlin, unde a militat pentru aderarea României la spaţiul Schengen. Speranţa sa era aderarea, cu graniţele aeriene şi maritime, încă de anul acesta. Francezii ne-au promis sprijin necondiţionat. Angela Merkel a fost ceva mai rezervată. Până la urmă, România nu a înregistrat mari progrese în această zonă.

Şeful statului a vizitat şi Polonia, ca să discute despre întărirea flancului estic în faţa conflictelor dintre Rusia şi Ucraina.

Cea mai lungă vizită a fost la lucrările ONU de la New York, unde s-a văzut cu vicepreşedintele SUA, Joe Biden. Nu a avut însă o întrevedere cu Barack Obama. Cei doi s-au văzut doar la recepţia oferită de preşedintele Statelor Unite.

Vizita în Statele Unite s-a încheiat totuşi cu un rezultat concret pentru România: un ambasador la Bucureşti. Vizita în Polonia s-a soldat şi ea cu un rezultat palpabil. România a organizat, câteva luni mai târziu, un summit regional NATO, la care au participat statele din Europa Centrală şi de Est.