Sari la conținut
News Alert

Klaus Iohannis: „Nu știu cum s-a strecurat aprecierea că acest Cod Fiscal ar revoluționa finanțele României”

„Nu ştiu cum s-a strecurat aprecierea că acest Cod fiscal ar revoluţiona finanţele României prin scăderea unor taxe şi impozite. Cred că n-ar trebui să ne preocupe doar scăderea taxelor, ci și maniera în care se face aceasta. O asemenea schimbare este utilă, însă fără să pună în pericol anumite beneficii, cum ar fi sustenabilitatea finanțelor publice, care a fost consolidată cu eforturi serioase, în ultima perioadă”, a spus șeful statului.

„În plus, aflați, totuși, în prag de an electoral, trebuie să înțelegem distanța dintre tentația politică și realitatea economică. Totodată, contextul actual, atât economic, cât și geopolitic, impune abordări prudente (...) Istoria recentă arată că nu mai putem face experimente economice", a declarat Klaus Iohannis.  

Prin noul Cod Fiscal, scade TVA la 19 la sută și este eliminată acciza suplimentară la carburant. Șeful statului s-a consultat, miercuri, cu Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, în privința efectelor pe care le-ar avea aplicarea noului Cod fiscal, de la 1 ianuarie.

Preşedintele mai are la dispoziţie mai puţin de o săptămână de a lua o decizie în privinţa Codului. Poate să-l promulge sau să-l trimită la reexaminare în Parlament.  

FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană au fost la un pas să rupă acordul cu România, potrivit unor surse Digi24. Motivul: noul Cod fiscal, care ar duce la un deficit peste cel convenit cu creditorii.

Guvernatorul Băncii Naţionale a criticat deja noul Cod Fiscal, care-şi propune printre altele reducerea TVA de la 24% la 19% de anul viitor. Mugur Isărescu spune că România îşi asumă o relaxare fiscală mult prea ambiţioasă.

În discursul rostit la BNR, președintele Klaus Iohannis a reiterat că România trebuie să adere la euro și a vorbit, în context, despre criza din Grecia.

Discursul integral al președintelui, rostit la BNR:

Discursul
Preşedintelui României, domnul Klaus Iohannis,
la evenimentul de lansare a emisiunii numismatice „150 de ani de la nașterea Regelui Ferdinand”
(15 iulie 2015)

Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, a participat miercuri, 15 iulie a.c., la Banca Națională a României, la evenimentul de lansare a emisiunii numismatice „150 de ani de la nașterea Regelui Ferdinand”.
Vă prezentăm textul discursului susținut cu acest prilej:

„Stimate domnule Guvernator,
Stimată conducere a Băncii Naționale a României,
Stimați reprezentanți ai mediului academic, financiar-bancar și de afaceri,
Onorați invitați,
Doamnelor și domnilor,
Îmi face o deosebită plăcere să fiu astăzi aici, la Banca Națională a României, un loc atât de încărcat de istorie, care ne dezvăluie atât de multe despre parcursul economic al României. 

Domnule Guvernator, vă mulțumesc pentru invitația de a participa la acest eveniment!
Mă bucur că am avut ocazia să vizitez muzeul, iar apoi tezaurul de la Banca Națională a României! Orice asemenea vizită face evident faptul că aurul rămâne, totuși, cea mai sclipitoare eră în istoria monetară a omenirii. De-a lungul timpului, sistemele monetare s-au modificat profund, iar maniera în care sunt ele astăzi administrate, în paradigma "reguli versus discreționarism", a devenit tot mai importantă. În România postcomunistă, Banca Națională a etalat consecvență cu importanța rolului său, rol însușit sistematic, cu responsabilitate.

Doamnelor și domnilor,
Anul 2015 are o semnificație specială, întrucât marchează o dublă aniversare. Pe de-o parte, în 2015 se împlinesc 150 de ani de la nașterea primului rege al României Mari. Regele Ferdinand I a fost un lider integrator, un simbol al unificării, dar și al dezvoltării și consolidării statului modern. 

Salut faptul că această aniversare este marcată aici, la Banca Națională a României, printr-o emisiune numismatică specială. Pe de altă parte, tot anul acesta aniversăm și 135 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României. Trecerea anilor aduce cu sine înțelepciune și stabilitate, nu doar pentru oameni, ci și pentru instituții. "La mulți ani!" BNR și felicitări tuturor celor care, zi de zi, își desfășoară activitatea aici!

România a beneficiat, cu precădere în ultima perioadă, de un sistem bancar stabil, solid, iar acesta este, în primul rând, meritul Băncii Naționale a României. În ciuda unei tranziții sinuoase, chiar împovărătoare prin dezechilibre și ajustări, BNR a rămas, în conștiința societății românești, un pilon de stabilitate și echilibru. Actualmente, România are în față un nou context economic, cu toate provocările unui orizont post-tranziție, post-aderare europeană și post-criză. Sunt convins că Banca Națională va rămâne, în continuare, același factor esențial în parcursul de modernizare a României.

Ca țară membră a Uniunii Europene, ca parte a proiectului european, România trebuie să se pregătească, atent și consecvent, și pentru integrarea monetară. Euro este proiectul politic, economic și instituțional la care România poate și trebuie să aspire. Ferestrele de oportunitate există pentru a fi valorificate. În acest sens, obiectivul de aderare la zona euro este pentru România, în egală măsură, o ancoră pentru disciplină economică, pentru predictibilitate și stabilitate.

Doamnelor și domnilor,
Dezvoltarea României trebuie să pornească de la exigențele elementare ale unui model economic de succes: responsabilitate și sustenabilitate. Istoria recentă arată că nu ne mai putem permite experimente economice sau politici publice cu jumătăți de măsură, mai ales când acestea atentează la aspirațiile noastre de libertate și prosperitate pe termen lung.

Tocmai de aceea, devine imperativ să renunțăm la cel puțin câteva iluzii: în primul rând, iluzia că prosperitatea se poate construi pe deficite bugetare și datorie publică, rostogolită continuu, de la un an la altul; apoi, iluzia că politicile monetare și fiscale pot compensa absența reformelor reale; nu în cele din urmă, iluzia că odată ce prosperitatea a fost obținută, ea nu se va mai pierde, ceea ce este profund greșit. De aici și nevoia pentru o nouă abordare, una bazată pe responsabilitate și principii sănătoase.

Aș putea invoca, drept exemplu, noul Cod fiscal, pe care chiar zilele acestea îl analizez, pentru a decide asupra oportunității promulgării sale. Nu știu cum s-a strecurat aprecierea că acest Cod fiscal ar revoluționa finanțele României, prin simpla reducere a unor impozite. Cred că n-ar trebui să ne preocupe doar scăderea taxelor, ci și maniera în care se face aceasta. O asemenea schimbare este utilă, însă fără să pună în pericol anumite beneficii, cum ar fi sustenabilitatea finanțelor publice, care a fost consolidată, cu eforturi serioase, în ultima perioadă. În plus, aflați totuși în prag de an electoral, trebuie să înțelegem distanța dintre tentația politică și realitatea economică.

Totodată, contextul actual, atât economic cât și geopolitic, impune abordări prudente, responsabile pentru starea finanțelor publice, și echilibre economice. Situația cu care se confruntă Grecia în acest moment este, fără îndoială, una cu adevărat dificilă. Însă, în ultima vreme, prea des și parcă prea nedrept, problemele economice ale Greciei au fost trecute în contul monedei comune, al Uniunii Europene chiar. Mai degrabă, în această etapă post-criză, Grecia ne-a dezvăluit un model economic susținut decenii de-a rândul prin deficite și datorie publică. Astfel de dezechilibre trebuie corectate profund iar economia ne arată că soluțiile politice miraculoase nu există. 

Doamnelor și domnilor,
Pentru ca economia noastră să devină cu adevărat competitivă, România are nevoie de îmbunătățirea calității instituționale a mediului de afaceri. Transparența, stabilitatea și predictibilitatea fiscală și legislativă sunt elemente importante pentru stimularea investițiilor și a antreprenoriatului. Birocrația și povara reglementărilor afectează funcționarea mediului de afaceri, iar fenomenul corupției poate submina subtil și sigur dezvoltarea economică. Nu este suficient ca progresul economic al României să aibă doar o alură cantitativă, statistică, prin rate înalte de creștere, care atunci când sunt obținute ușor se pot pierde la fel de ușor. Avem nevoie de o economie sănătoasă, care să prospere și în sens calitativ, prin productivitate și competitivitate, căci de aici va veni bunăstarea pe termen lung în viața de zi cu zi a românilor.

Ultimii ani au arătat că România a ieșit definitiv din paradigma inflaționistă. Putem spune că tranziția economică a fost încheiată, însă aceasta nu înseamnă că România a făcut saltul decisiv, definitiv și generalizat, la principiile economiei de piață. Economia pare construită, în continuare, în jurul bugetului de stat, ceea ce explică de ce românii așteaptă ca multe lucruri să vină, în continuare, de la stat sau prin intermediul statului. În același timp, sectorul public poate să participe tot mai mult, în calitate de actor competitiv, însă în cadrul regulilor economice de bază. Este nevoie ca întreprinderile de stat să își corecteze dezechilibrele, care trădează indisciplină financiară și management defectuos. Încă nu este târziu, în acest sens, să înțelegem necesitatea regândirii rolului statului, prin întărirea prezenței sale instituționale și restrângerea prezenței sale economice. Avem nevoie, în continuare, de consolidarea principiilor economiei de piață, de o democrație centrată pe interesele cetățeanului, nu ale politicianului, de un stat de drept care să arbitreze, nu care să joace în mod discreționar. Altfel nu vom putea spera la europenizarea României, la dezvoltarea unei clase de mijloc puternice, care este indicatorul autentic al dezvoltării economice.

Doamnelor și domnilor,
Cred că a venit vremea maturității, a schimbărilor de paradigmă și a reformelor duse până la capăt. România are astăzi nevoie, poate mai mult ca niciodată, de o nouă perspectivă, de un nou model de dezvoltare, unul durabil, construit pe bazele sănătoase ale competitivității și libertății economice. Totodată, trebuie să păstrăm și să protejăm progresele de până în prezent, căci acumulările prezentului oferă șansele performanțelor viitoare, cele pe care cu toții ni le dorim. Vă mulțumesc!”.  

(sursa: presidency.ro)