Sari la conținut

Klaus Iohannis: Nu sunt de acord cu modificările propuse la Codul Penal. Lupta anticorupţie trebuie să continue cu toată forţa

Președintele Klaus Iohannis a spus că modificările propuse în Parlament la Codul Penal şi Codul de procedură penală sunt „neavenite”.

„Am o părere foarte proastă despre aceste modificări iar aceeaşi părere evident că o au şi alţii care au exprimat îngrijorările în spaţiul public. Nu sunt de acord cu ele”, a adăugat Klaus Iohannis.

„După părerea mea, lupta anticorupţie trebuie să continue în toată forţa şi cu toată forţa”, a mai spus preşedintele Iohannis, potrivit Mediafax.

Citiți și „Marțea neagră”, reeditată în Parlament. Aleșii încearcă să oprească arestările cerute de procurorii DNA

Nouă deputaţi ai PSD și unul de la minorități au iniţiat un proiect de modificare a Codului de Procedură Penală şi a Codului Penal, care prevede că măsurile preventive pot fi dispuse doar dacă există „probe concrete din care rezultă dincolo de orice îndoială că persoana a făcut infracţiunea”.

Proiectul depus de Gheorghe Bogdan, Marian Ghiveciu,Marius Manolache, Adrian Mocanu, Ciprian Nica, Florin Pâslaru, Cătălin Rădulescu, Rodin Traicu, Eugen Uricec şi Nicolae Păun se află la Senat.

Proiectul prevede ca măsurile preventive pot fi dispuse „dacă există probe concrete din care rezultă dincolo de orice îndoială ca o persoană care a săvârşit o infracţiune şi dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată, ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni”.

Citiți și DNA critică propunerile de modificare a Codului Penal: Ar îngreuna anchetele şi ar afecta statutul procurorului

Procurorul nu poate decide aplicarea unei măsuri preventive sau cu privire la propunerea de arestare preventivă a suspectului ori inculpatului, în funcţie de denunţul făcut de acesta împotriva altor personane care au săvârşit fapte ce nu au legătură cu obiectul cauzei sau al cererii prin care se solicită arestarea preventivă.

La luarea hotărârii asupra cererii prin care se propune arestarea preventivă a inculpatului, „judecătorul de drepturi şi libertăţi nu se va putea pronunţa în sensul luării unei decizii în funcţie de denunţul făcut de inculpat împotriva altor persoane care au săvârşit fapte ce nu au legătură cu obiectul cererii”.

Reţinerea sau arestarea ori aplicarea unei măsuri preventive neprivativă de libertate a unei persoane, „ştiind că nu există probe concrete din care să rezulte dincolo de orice îndoială că acesta a săvârşit o infracţiune” se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani şi intezicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică.

Potrivit sursei citate, alte prevederi ale proiectului sunt ca la luarea deciziei asupra existenţei infracţiunii şi a vinovăţiei inculpatului instanţa hotărăşte motivat, cu trimitere la toate probele evaluate.

Condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea că acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială, se mai spune în proiect.

Citiți și Ambasadele SUA și Marii Britanii reacționează la intenția Parlamentului de a schimba Codul Penal

În cursul urmăririi penale, sub sancţiunea nulităţii, audierea şi activitatea de consemnare a declaraţiilor suspectului, inculpatului, persoanei vătămate şi martorilor se înregistrează cu mijloace tehnice audiovideo.

Suportul electronic sau magnetic ce conţine întregistrarea reprezintă probă în dosar, iar la sfârşitul audierii va fi introdus într-un plic ce va fi sigilat şi semnat de organul de urmărire sau cercetare penal. Plicul sigilat va fi anexat declaraţiei persoanei audiate.

Când situaţia impune, organul judiciar, în interesul cauzei, poate desigila plicul ce conţine suportul electronic sau magnetic numai în faţa acestor persoane. Atunci când înregistrarea nu este posibilă, audiea va fi amânată.

În cursul urmăririi penale, sub sancţiunea nulităţii, este interzis organelor judiciare să procedeze la ascultarea, audierea sau consemnarea de declaraţii ale suspectului sau inculpatului până la sosirea apărătorului ales sau desemnat din oficiu.

Condamnarea se pronunţă „dacă instanţa constată, în afara oricărei îndoieli, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat”.

Citiți și Traian Băsescu, mesaj pentru cei care vor schimbarea Codului penal: "Opriţi-vă, imbecililor!" 

„Fapta lucrătorului de crecetare penală, procurorului sau judecătorului care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pe parcursul procesului penal, de a promite persoanei cercetate, suspectului sau inculpatului o situaţie procesuală care să ducă la neluarea unei măsuri preventive sau la luarea ori înlocuirea unei asemenea măsuri cu una mai uşoară, în schimbul căreia acesta să denunţe persoane care au săvârşit infracţiuni se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea ocupării unei funcţii publice”, se mai spune în proiectul depus la Senat.