Sari la conținut

Klaus Iohannis se opune modificării Codului Penal: „Nimeni nu poate să favorizeze membri ai propriei sale familii în exercitarea funcțiilor publice”

ACTUALIZARE. Și președintele Klaus Iohannis a reacționat la una dintre aceste propuneri legislative, care vizează dezincriminarea conflictului de interese.

Urmăresc cu atenție și preocupare procesul legislativ din Parlamentul României privind intenția de a modifica prevederi ale Codului Penal în materia conflictului de interese.

Nu pot fi de acord cu modificarea Art. 301 din Codul Penal, care urmărește dezincriminarea conflictului de interese, astfel încât să existe libertatea angajării unor membri ai familiei în cadrul cabinetelor parlamentare.

Nimeni nu poate să favorizeze membri ai propriei sale familii în exercitarea funcțiilor și demnităților publice.

Atrag atenția că, în eventualitatea adoptării de către Parlament a acestor modificări, ele vor fi retrimise Parlamentului sau voi sesiza Curtea Constituțională, în virtutea exercitării atribuțiilor mele constituționale”, se arată într-un comunicat al președintelui, postat pe site-ul Administrației prezidențiale.


Conducerea Camerei s-a trezit cu o situaţie inedită. Două proiecte de modificare a legislației care reglementează conflictul de interese și incompatibilitățile au fost adoptate din greşeală.

„Sunt cele care au trecut tacit la Cameră, cu toate că este camera decizională. Până miercuri s-a cerut un punct de vedere al Comisiei Juridice”, a spus Marcel Ciolacu, secretar al Camerei Deputaților.

Doar că solicitarea conducerii Senatului nu a mai ajuns la Comisia Juridică.

Ghinion. Nu a ajuns hârtia. În momentul în care au avizul Consiliului Legislativ și acolo se spune foarte clar: prima cameră sesizată este Senatul și tu, Comisie juridică, trimiți la Camera Deputaților ca primă cameră sesizată. Ce dovedește lucrul acesta? Fie rea credință, fie neștiință, a domnului Boboc”, spune Cristiana Anghel, senator PC, inițiatoarea unuia dintre proiecte.

Cele două proiecte le dau voie celor găsiți incompatibili să candideze pentru alte funcții. În prezent, legea le interzice celor aflați în incompatibilitate să mai ocupe funcții publice timp de trei ani.

Trag un semnal de alarmă din nou către cel care își amintește doar din când în când că e preşedintele PSD. Are obligația morală să-și aducă la ordin toți parlamentarii care sunt inițiatorii acestei nenorociri antijustiție și să-i determine să-și retragă inițiativele”, spune Ludovic Orban, deputat PNL.

La Comisia Juridică se mai află un proiect iniţiat de parlamentari PSD, PC şi UDMR care dezincriminează conflcitul de interese. Dacă iniţiativa va fi adoptată, aleşii îşi vor putea angaja rudele în cabinete parlamentare.

Judecătorii şi procurorii spun că o astfel de lege împiedică lupta împotriva corupţiei.

„Vi se pare firesc, normal, perpetuarea nepotismului în cadrul cabinetului de parlamentar şi angajarea rudelor apropiate?”, a spus Livia Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi de Casație și Justiție.

„Ar putea afecta în mod serios activitatea de combatere a corupției la nivel înalt. Astfel, în anumite cazuri, s-ar putea pronunța, pentru acest gen de fapte, achitarea unor inculpați deja trimiși în judecată sau clasarea unor dosare aflate în instrumentare”, arată un comunicat DNA.

În acest caz s-ar afla președinţii de Consilii Judeţene din Constanța, Brăila, Buzău, primarul municipiului Constanţa Radu Mazăre sau prefectul judeţului Suceava. În prezent, pe rol sunt 99 de dosare cu acest obiect. 


Inițiatorii proiectului vor ca funcționarii publici găsiți în incompatibilitate sau în conflict de interese să nu mai poată ocupa timp de trei ani aceeași funcție în care au fost descoperite neregulile. Astfel, un primar găsit incompatibil nu ar mai putea conduce primăria, dar ar putea să devină parlamentar.

Totuși, aceste propuneri contravin unei decizii a Curții Constituționale, potrivit căreia interdicția de a ocupa aceeași funcție – formulare din actualul text de lege – se referă la orice funcție publică.

Unul dintre proiecte aparține unui grup de nouă deputați, majoritatea social-democrați, iar celălalt este inițiat de senatoarea PC Cristiana Anghel.

Proiectele au fost înregistrate prima dată anul trecut la Senat, ca primă cameră sesizată. După ce le-au dezbătut în comisiile de specialitate, senatorii au considerat că ei au ultimul cuvânt, așa că au trimis proiectele la Camera Deputaților pentru o primă dezbatere. Deputații nu și-au găsit însă timp să le discute, astfel încât proiectele au fost adoptate tacit.

Acum, însă, parlamentarii și-au dat seama că for decizional în acest domeniu trebuie să fie Camera Deputaților, așa că au retrimis proiectele la Comisia Juridică.

Recent, Camera Deputaţilor a decis că primarii şi preşedinţii de consilii județene vor putea fi reprezentanţi în adunările generale ale asociaţiilor cu activitate în serviciile de utilităţi publice.

Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice care prevedea şi faptul că primarilor şi preşedinţilor consiliilor judeţene li se acordă calitatea de reprezentanţi ai comunelor, ai oraşelor, respectiv municipiilor şi judeţelor în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, având ca obiect de activitate serviciile de utilităţi publice a fost adoptată în iunie 2014, însă preşedintele în exercițiu în acel moment, Traian Băsescu, a retrimis-o pentru reexaminare în Parlament.

Și președintele Klaus Iohannis a anunțat că va retrimite legea la Parlament, arătând că „acest act normativ vrea să reglementeze o problemă folosind un subterfugiu”.