Sari la conținut

Klaus Iohannis vrea avion prezidenţial

Ce variante sunt? Se vorbește despre două avioane, dintre care unul mai mic, de rezervă. Specialiştii sunt însă de părere că unul singur ar fi de ajuns. Eventual unul militar, dar cu elemente de siguranţă sporite. Ar costa 100 de milioane de dolari.

Mircea Budiaci, fost director al Romavia, s-a ocupat ani la rând de aeronavele prezidenţiale şi crede că un avion cu 20 de locuri este perfect pentru un şef de stat.

„O delegaţie nu trebuie să cotropească teritoriul altei ţări. La noi se mai practică sistemul de plimbare, se umplea avionul cu pasageri, ceea ce nu este cazul”, spune Mircea Budiaci.

Aşa că îi recomandă şefului statului un Air Force. „Eu aş merge pe aviaţia militară, să primească un astfel de avion, pentru că în toată lumea civilizată Air Force este destinat pentru misiunile VIP. Până la 100 de milioane poate să coste un asemenea avion dotat. În general, în dolari se practică”, a mai spus Budiaci.

Un asemenea preţ se justifică prin dotările diferite faţă de un avion de linie.

În ceea ce priveşte confortul, este diferit. Trebuie să aibă şi spaţii pentru odihnă, de îmbrăcat, de schimbat, pentru că în momentul în care se pleacă într-o vizită oficială, nu poţi să cobori mototolit din avion. Aparatură în plus, de comunicaţii speciale”, precizează Mircea Budiaci.

Preşedintele ar trebui să aibă un birou dotat cu imprimantă, fax şi telefon prin satelit. Tot specialiştii în aviaţie spun că avionul unui preşedinte nu ar trebui închiriat. Nu există garanţii suficiente că este bine întreţinut şi ştie mult prea multă lume ce curse efectuează preşedintele. În acest moment, şeful statului dă TAROM 400.000 de lei, adică 88.000 de euro pentru fiecare cursă în străinătate. Administraţia prezidenţială spune că şi-a cheltuit deja o treime din suma alocată deplasărilor pe acest an, peste 270.000 de euro, şi cere Guvernului un avion oficial.

„Mie mi-e ruşine când văd că ţări mult mai mici decât noi au avioane ale statului”, spune Dan Mihalache, şeful Cancelariei prezidenţiale.

Preşedinţia României a rămas fără avion în 2013, în urma unui scandal între Traian Băsescu şi ministrul Transporturilor de atunci, Relu Fenechiu.

Un buget pentru costurile de aeronavigabilitate în valoare de 22 de milioane de lei. Plătim şapte milioane de euro doar costuri de mentenanţă, fără costurile de operare”, spunea Relu Fenechiu în februarie 2013.

Asta e o minciună. Acel avion, în lipsa deciziei de a fi vândut, stătea în hangar cu aceste costuri. Faptul că, atunci când aveam deplasări, îl închiria preşedinţia, îi mai ducea un ban”, a spus şi Traian Băsescu în martie 2013.

Înainte de aeronava Airbus 310, preşedinţii României au circulat cu un Boeing 707, moştenit de pe vremea lui Nicolae Ceauşescu. Avionul a fost scos din uz în 2010, pentru că nu avea drept de a ateriza pe aeroporturile din Europa din cauza zgomotului prea mare. Pentru cursele efectuate de preşedinte se făcea totuşi o excepţie.

Sunt şi state care nu fac economie când vine vorba de aeronavele prezidenţiale. Avionul lui Barack Obama are o sală de conferinţe, birouri pentru personal şi presă, o sală de operaţii şi două bucătării. Suprafaţa totală este de 372 de metri pătraţi. O oră de zbor cu Air Force One costă aproximativ 200.000 de euro. Şi preşedinţii Ucrainei au fost răsfăţaţi. Au o flotă de şase avioane, dintre care un Airbus 319, cu dormitoare, duşuri şi bar, care a costat aproape 60 de milioane de dolari.