Sari la conținut
News Alert

RISE Project publică investigația despre legătura Dragnea-Tel Drum, după controlul ANAF

RISE Project a publicat în această seară investigația pornită de la un raport secret al fostei „Doi și-un sfert”, serviciul secret al Ministerului de Interne, din care ar rezulta indubitabil legăturile șefului PSD, Liviu Dragnea, cu SC Tel Drum . Publicarea a fost amânată în urma unui control al ANAF.

170611_PSD_DRAGNEA_00_INQUAM_Photos_Octav_Ganea

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Nota „Doi și-un sfert” descrie o „rețea infracțională compusă din persoane cu putere de decizie în județ” prin care Liviu Dragnea, baron local, fraudează fonduri europene și guvernamentale, potrivit RISE Project.

Documentul îl identifică încă din primele rânduri pe Dragnea ca fiind „deținătorul majoritar al acțiunilor la purtător de la SC Tel Drum SA”. Oricine deține această hârtie, care specifică un anumit procent din acțiuni, are drept de proprietate asupra unei firme.

Citiți și: Reacția lui Tăriceanu la dezvăluirile RISE Project

La vedere, însă, de corporația Tel Drum se ocupă prieteni ai lui Dragnea din tinerețe. Este vorba despre omul de afaceri Marian Fișcuci, fostul deputat Adrian Simionescu, cumnatul lui Dragnea, Florinel Marinaș, fostul președinte al Companiei Naționale de Drumuri Cristian Duică, directorul general al Tel Drum Petre Pitiș.

DGIPI ar mai fi descoperit că Tel Drum ar fi finanțat ilegal campaniile electorale în care s-a implicat Liviu Dragnea. E vizată perioada 2008 – 2009, când au avut loc alegeri locale, legislative, prezidențiale.

După ce au anunțat publicarea acestei note, reprezentanții Rise Project au scris, pe contul de Facebook, că redacția a fost vizitată „inopinat” de inspectorii Antifraudă.

Tocmai am fost vizitați la redacție de inspecția Antifraudă de la ANAF, control inopinat. Florin Tunaru, vicepreședinte ANAF, a fost trezorierul PSD Teleorman și asociat în Fundația pentru Politici Social Democrate cu Liviu Dragnea”, scrie Rise Project.

Citiți și: C. T. Popescu, despre controlul ANAF la Rise Project: E o acțiune de jupân de județ, de mafie județeană

Liviu Dragnea a spus că nu are nicio legătură cu acest control.

Sunt indignat de ceea ce se întâmplă. Am sentimentul că se încearcă compromiterea mea. Faptul că o instituție de presă scrie despre un om politic nu trebuie să aibă nici o legătură cu implicarea instituțiilor statului în viața acelei instituții de presă”, a arătat Dragnea într-un comunicat de presă.

Și ANAF a venit cu precizări: „Din primele informații puse la dispoziție de conducerea DGAF rezultă că inspecția desfășurată la sediul Rise Project a avut loc în urma unei analize de risc efectuată de către DGAF. Aceasta analiza de risc a fost făcută ca urmare a unei sesizări depuse la sediul DGAF București. Precizăm că în fiecare zi DGAF desfășoară sute de controale, bazate pe analize interne minuțioase, care nu au legătură cu conținutul editorial al unor publicații”.

Despre mecanismul acțiunilor la purtător a vorbit și fostul consilier al lui Adrian Năstase, sociologul Alin Teodorescu, la Digi24.

Acesta a declarat la emisiunea „În fața ta”  explicația pentru averile mari ale unor politicieni stă tocmai în legea privind acțiunile la purtător nenominale. Fostul deputat PSD a mai spus că printre aceste firme se numără și Tel Drum.

Întrebat cum au putut politicienii să ascundă acești bani, el a explicat că este vorba de „un rând” în legea 15 și legea 30 din 1990, care permite să ai acțiuni la purtător nenominale.

E o copie după o lege interbelică și care se poate modifica imediat, sunt 350 de firme cu acțiuni la purtător, printre care si Teldrum, care nu are nici o legătura cu Dragnea. Dacă se modifică legea, aceste firme ar trebui să-și dezvăluie proprietarul. Sunt 350 de firme în țară în această situație. Prin ele se scurge, după unele estimări, aproximativ 1% din bugetul anual”, a spus Alin Teodorescu.

Sociologul a explicat că, dacă vor fi modificate aceste legi din 1990, fie prin inițiativă guvernamentală, fie prin inițiativă parlamentară, atunci proprietarii acestor 350 de firme care rulează aproximativ 1% din bugetul României în fiecare an ar trebui să-și declare proprietatea și atunci ar putea fi cunoscuți.

Ce s-a întâmplat cu DGIPI

În noiembrie 2016, Guvernul Cioloș a deființat DGIPI și a înființat Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), ca structură sub control parlamentar, al cărei șef să fie numit de prim-ministru, la propunerea ministrului de Interne și cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Prin modificările aduse în Parlament ordonanței adoptate de Guvernul Cioloș, actuala majoritate a impus ca șeful DIPI să fie numit de ministrul de Interne, fără avizul CSAT.

Întrebat, după adoptarea modificărilor, despre motivul eliminării avizului CSAT, șeful PSD a răspuns: „Din câte îmi aduc aminte, SRI nu are nevoie de avizul CSAT-ului, şi nici SIE nu are nevoie de acest aviz. Atunci de ce să aibă nevoie de acest aviz? DGPI nu mai are competenţa de a strânge informaţii despre orice cetăţean, se ocupă doar de protecţia internă a cadrelor din ministerul de interne. Este un serviciu de informaţii departamental, nu este un serviciu de informaţii care acoperă pe orizontală toată societatea”.

Legea de aprobare și modificare a OUG 76/2016 a fost atacată de PNL la Curtea Constituțională, dar magistrații CCR au respins sesizarea. Deocamdată, motivarea deciziei CCR din 24 mai nu a fost publicată în Monitorul Oficial, drept pentru care nici legea de modificare a OUG 76/2016 nu a plecat spre promulgare, fiind încă în vigoare ordonanța adoptată de Guvernul Cioloș. În baza acestei ordonanțe, a semnat premierul Mihai Tudose decizia de numire în funcția de director general al DGPI a colonelului Mihai Cristian Mărculescu din cadrul MAI.

Citiți mai mult despre traseul și conținutul notei DGIPI pe RISE Project.