Sari la conținut

Legea anticriză financiară, trimisă spre reexaminare de Klaus Iohannis

În cererea de reexaminare a legii, șeful statului a precizat că unele dintre dispozițiile Legii privind supravegherea macroprudențială a sistemului financiar național sunt lipsite de previzibilitate și de claritate.

Acest comitet ar urma să aibă nouă membri din Banca Națională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Guvern. Ei ar trebui să identifice acele elemente care ar putea duce România într-o criză financiară și să facă recomandări Guvernului, care ulterior ar transpune aceste recomandări în legi. Președintele Klaus Iohannis a precizat că Guvernul răspunde doar în fața Parlamentului și a arătat că nu există criterii clare pe baza cărora se face aceste recomandări.

„Introducerea sintagmei „trebuie […], inclusiv emiterea de reglementări” în conținutul normativ al art. 4 alin. (2) - care induce ideea obligativității promovării de către Guvern a unor acte normative - poate duce și la concluzia că aceste dispoziții aduc atingere atribuției de exercitare liberă a inițiativei legislative de către Guvern, astfel cum este aceasta consacrată de art. 74 și 108 din Constituție. Deși prevederile art. 4 alin. (2) din lege reiau dispozițiile uneia dintre Recomandările europene implementate, semnalăm că în sistemul constituțional român Guvernul răspunde politic în solidar numai în fața Parlamentului, nefiind obligat să răspundă în fața niciunei alte autorități sau entități publice sau private. Din aceste motive, apreciem că norma nu este suficient de clar formulată, fiind lipsită de previzibilitate”, se arată în cererea de reexaminare. 

Președintele Klaus Iohannis a mai precizat că nici termenii de justificare corespunzătoare nu sunt suficienți și nu sunt definitți prin lege. 

„Prin excepție de la această concepție, art. 4 alin. (2) din lege prevede însă obligativitatea pentru destinatarii recomandărilor și avertizărilor emise de Comitet (ASF, BNR, respectiv Guvernul României) de a adopta măsurile corespunzătoare, inclusiv emiterea de reglementări, în vederea respectării recomandărilor sau de a  întreprinde acțiuni în vederea diminuării riscurilor asupra cărora au fost avertizați. Totodată, potrivit aceluiași text, destinatarii trebuie să informeze Comitetul cu privire la măsurile adoptate sau să furnizeze o justificare corespunzătoare în cazul în care nu au adoptat astfel de măsuri. Or, în condițiile în care noțiunea de ”justificare corespunzătoare” nu este definită prin lege, din modul în care este redactată norma nu se înțelege clar pe baza căror criterii stabilește Comitetul dacă explicațiile înaintate de destinatari sunt sau nu justificate”, conform cererii de reexaminare. 

În cererea de reexaminare s-a făcut referire și la membri Comitetului și la cum răspund ei în fața legii. În faza actuală a proiectului, ei ar avea un fel de imunitate, care este în afara Constituției noastre. 

„Art. 11 alin. (2) din legea transmisă la promulgare exonerează de răspundere civilă și penală persoanele care au deținut sau dețin calitatea de membru al Consiliului general, al unei comisii tehnice sau care lucrează sau au lucrat în cadrul secretariatului Comitetului pentru îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii oricărui act sau fapt în legătură cu exercitarea, în condițiile legii, a atribuțiilor legate de activitatea Comitetului, dacă aceștia au acționat cu bună credință. Prin modul de reglementare al art. 11 alin. (2) se instituie un nou tip de imunitate pentru o categorie de demnitari și funcționari publici, imunitate ce excede cadrului constituțional, ceea ce impune o clarificare legislativă în sensul punerii de acord a recomandărilor europene în materie implementate cu reglementările interne”, a precizat președintele în cererea de reexaminare. 

Parlamentul are 30 de zile pentru a reexamina legea.