„Marțea neagră”. Proiectele nocive de modificare a legilor penale sunt încă pe agenda Parlamentului

Andreea Nicolae Data actualizării: Data publicării:
bucuresti 4 11 2015 proteste parlament - marius sfetea-1

Foto: Marius Sfetea

Deputatul PSD Nicolae-Ciprian Nica, vicepreședinte al Comisiei juridice, spune că discuțiile au fost temporizate în comisie în așteptarea propunerilor Ministerului Justiției de remediere a tuturor problemelor sesizate de Curtea Constituțională în legile penale. Cu alte cuvinte, când noua conducere a ministerului va veni în Parlament cu situația articolelor din Codul penal și Codul de procedură penală declarate neconstituționale de CCR și, implicit, cu soluții, atunci se vor relua discuțiile și asupra sumedeniei de proiecte legislative depuse de parlamentari.

„Nu știu care sunt propunerile controversate, că după ei toate sunt controversate când vrei să schimbi ceva. Nu știu ce vom face, vom vedea dacă va mai fi o dezbatere sau nu pe acele proiecte. Deocamdată, nu e normal ca Ministerul Justiției să stea cu mâinile în sân și să aștepte să venim noi cu propuneri”, a declarat Nica pentru digi24.ro.

Reamintim că păstrarea controversatelor proiecte de lege pe agenda parlamentară se face în condițiile în care atât reprezentanții CSM, cât și cei ai DNA și DIICOT au criticat dur propunerile de modificare. Printre argumentele invocate de magistrați s-au numărat diminuarea semnificativă a eficienței anchetatorilor și afectarea „în mod sever” a statutului procurorilor.

Proiecte controversate

* Nouă parlamentari PSD și ai minorităților naționale au depus la Senat, în iunie 2015, un proiect cu zeci de modificări la Codul Penal și Codul de Procedură Penală. Printre inițiatori se numărau Marian Ghiveciu (deputat PSD, între timp demisionar din Parlament și condamnat, în prima instanță, la trei ani de închisoare cu suspendare), Marius Manolache (deputat PSD, finul ex-premierului Victor Ponta, urmărit penal în dosarul Realitatea Media), Florin Pâslaru (deputat PSD, condamnat, în prima instanță, pentru conflict de interese) și Cătălin Rădulescu (deputat PSD, trimis în judecată în 2014).

După îndelungate discuții, proiectul a fost respins de Senat pe 7 septembrie 2015, două zile mai târziu fiind înregistrat la Camera Deputaților. Comisia juridică a Camerei trebuia să întocmească un raport până pe 28 septembrie 2015.

DNA și DIICOT s-au pronunțat împotriva propunerilor, arătând că acestea „vizează îngreunarea și întârzierea efectuării actelor de urmărire penală, precum și crearea unor situații favorabile persoanelor cercetate, în special persoanelor cercetate pentru infracțiuni de corupție”. La rândul său, Ministerul Justiției a atras atenția că, în ceea ce privește propunerea de îndulcire a pedepsei aplicate concursului de infracțiuni, s-ar ajunge ca o persoană care ar primi în prezent 15-20 de ani de închisoare, ca urmare a cumulării pedepselor aplicate, să ia maximum 7 ani de închisoare.

Principalele modificări propuse:

- Condamnarea să fie dispusă de instanță doar dacă „acuzația a fost dovedită dincolo de orice îndoială” (se înlocuiește expresia „dincolo de orice îndoială rezonabilă”).

- Audierea suspectului/inculpatului să fie înregistrată audio-video, în caz contrar declarațiile acestuia neputând fi administrate ca probă.

- Procurorii să nu poată asculta, audia sau consemna declarații ale suspectului/inculpatului „până la sosirea apărătorului ales sau desemnat din oficiu”.

- Raportul dintre avocat și persoana apărată de acesta să nu poată forma obiectul supravegherii tehnice.

- Procurorii să nu mai poată autoriza măsuri de supraveghere tehnică nici măcar pentru maximum 48 de ore.

- Măsurile preventive (reținere, control judiciar, arest la domiciliu sau arestare preventivă) să poată fi dispuse doar „dacă există probe concrete din care rezultă dincolo de orice îndoială” (în loc de „probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă”) că o persoană a săvârșit o infracțiune.

- Arestarea preventivă să poată fi propusă doar în cazul infracțiunilor pentru care legea prevede pedeapsa detenției pe viață sau a închisorii de 5 ani sau mai mult.

- Acțiunea în regres față de magistrați să fie obligatorie în situația soluțiilor de achitare.

- În cazul concursului de infracțiuni, să se aplice doar pedeapsa cea mai grea, fără să se mai poată adăuga un spor de pedeapsă de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.

- Micșorarea termenelor de prescripție (cu 1-2 ani) pentru anumite infracțiuni.

- Dublarea sumei (de la 2.000.000 lei la 4.000.000 lei) de la care se consideră o pagubă materială ca fiind consecință extrem de gravă.

- Introducerea infracțiunii de „abuz de putere” pentru procurori și judecători.

* Senatorii PSD și PC Ioan Chelaru, Ovidiu Donțu și Cristiana Anghel au preferat, în schimb, să aducă un amendament la proiectul Guvernului de modificare a legilor penale, amendament potrivit căruia măsurile preventive pot fi dispuse doar dacă rezultă din probe „indicii temeinice” că o persoană a săvârșit o infracțiune. Modificarea propusă de cei trei a fost adoptată de plenul Senatului, în mai 2015, cu majoritate de voturi, motiv ca premierul de atunci, Victor Ponta, să declare că „toate grupurile parlamentare au votat pentru”.

* Senatorul PSD Șerban Nicolae a depus și el un proiect de modificare a Codului de Procedură Penală în februarie 2015, astfel încât persoanele suspecte/inculpate pentru fapte de corupție să nu mai fie arestate preventiv și încătușate. Proiectul, nesusținut nici de Guvern, nici de reprezentanții magistraților, a fost adoptat tacit de Senat (adică, fără dezbatere și vot în plen) pe 11 mai 2015. Din aceeași lună, se află la Comisia juridică a Camerei, fără a-i fi întocmit vreun raport de adoptare ori respingere.

Principalele modificări propuse:

- Redefinirea măsurii de arestare preventivă, care ar urma să aibă două forme: arest la domiciliu și arest sever (variantă aplicabilă doar dacă este vorba de o infracțiune intenționată contra vieții, o infracțiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, trafic de stupefiante, de arme, etc.).

- Cătușele s-ar mai pune doar celor cercetați pentru infracțiuni comise prin acte de violență, care s-au sustras urmăririi penale și celor care se opun măsurii.

* Același senator PSD Șerban Nicolae a vizat și modificarea Codului Penal, depunând celebrul proiect de incriminare a dezvăluirii de informații din dosarele penale. Propunerea a fost adoptată tacit de Senat, pe 30 septembrie 2014, și nici acum nu a depășit faza Comisiei juridice din Camera Deputaților.

Principalele modificări propuse:

- Dezvăluirea, fără drept, de probe sau înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a se dispune o soluție de netrimitere în judecată ori de soluționare definitivă a cauzei, de către o persoană care a luat cunoștință de acestea în virtutea unei calități stabilite de lege sau a atribuțiilor de serviciu se pedepsește cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă.

- Dezvăluirea de informații care nu au caracter public, dintr-o cauză penală aflată în curs de cercetare, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

* Cinci parlamentari PSD, UDMR, ALDE și ai minorităților au vizat modificarea Codului Penal în sensul redefinirii infracțiunii de conflict de interese, astfel încât angajarea unei persoane să nu atragă răspunderea penală (vezi zecile de cazuri de senatori și deputați care s-au ales cu dosare pentru că și-au angajat rudele la cabinetele parlamentare). Proiectul, depus la Senat în septembrie 2014, a fost adoptat tacit în martie 2015, iar din aprilie 2015 se află în mapa deputaților-juriști.

Principalele modificări propuse:

- Infracțiunea de conflict de interese să fie redenumită „folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane”.

- Să nu se considere infracțiune dacă este vorba de acte sau decizii ce privesc ocuparea de către o persoană a unei funcții „indiferent în ce modalitate și sub ce formă se realizează aceasta”.

* Din calitatea de ministru în Guvernul Ponta, deputatul UNPR Eugen Nicolicea a depus un proiect de lege „de interpretare” a Codului Penal intrat în vigoare la 1 februarie 2014, interpretare care, de fapt, lovește abil în vechiul Cod Penal și, implicit, în cauzele instrumentate pe acesta. Fostul ministru susținea, în preambulul proiectului său, că parlamentarii și președintele nu s-au încadrat, până la 1 februarie 2014, în categoria funcționarilor publici, fapt ce ar trebui clarificat în noul cod. Consiliul Legislativ a apreciat însă, în avizul întocmit la proiectul lui Nicolicea, că „prin adoptarea normei propuse (...) s-ar ajunge la situația în care, retroactiv, legiuitorul ar interpreta, indirect, și norma din vechiul Cod Penal”.

Propunerea legislativă a deputatului UNPR a fost, în cele din urmă, respinsă de Senat, iar din martie 2015 se află la Camera Deputaților.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri