Sari la conținut

Platforma Cioloş: Primele 100 de zile şi proiectele naţionale ale unui nou guvern

Guvernul trebuie restrâns şi să devină funcţional, administraţia centrală trebuie restructurată iar fondurile bugetare care distribuie bani pe criteriul clientelismului politic vor fi desfinţate. Sunt măsuri pe care Dacian Cioloş le propune pentru primele 100 de zile ale unei noi guvernări. La capitolul „proiecte naţionale”, Platforma #România100 propune modificarea legii salarizării bugetarilor, pentru eliminarea actualelor discrepanţe, sprijinirea mediului de afaceri, buget multianual şi un portofoliu de proiecte de investiţii de interes naţional.

palatul-victoria gov ro

Primele #100dezile: Organizarea schimbării

Guvernul trebuie regândit la nivel de funcționalitate ministerială, cu un Cabinet format dintr-un număr restrâns de miniștri, cu ministere comasate pe principiul clusterelor de dezvoltare și un număr redus de agenții de implementare și reglementare.

Restructurarea administrației centrale trebuie consfințită legislativ prin modificarea Legii 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului, astfel încât să includă un model de organizare internă pentru fiecare minister, cu explicarea competențelor, pentru a elimina riscul suprapunerii de atribuții.

Guvernarea este construită pe baza unor obiective trans-sectoriale, clar asumate, în beneficiul cetățenilor (de exemplu: investiții coordonate, reducerea sărăciei, debirocratizare, digitalizarea administrației, infrastructură modernă etc.).

#ComisiadeTaiatHartii 2.0 devine o instituție de sine stătătoare, în cadrul Cancelariei Guvernului și își continuă misiunea de debirocratizare în sprijinul cetățenilor, al antreprenorilor și pentru simplificarea relațiilor inter-instituționale.

Guvernul instituționalizează #GovITHub și Coordonatorul pentru Tehnologia Informației. Aceste instituții urmăresc ca investițiile în IT ale instituțiilor publice să fie făcute eficient, conform unei strategii și în interesul cetățenilor.

Strategiile guvernamentale, politicile publice și proiectele legislative trec printr-o primă evaluare de impact la momentul adoptării lor sau odată la 3 ani. Cele care nu trec testul eficienței și impactului încetează în mod automat.

Consolidarea tuturor fondurilor naționale și europene destinate dezvoltării și o reală abordare multianuală a utilizării acestora. Fondurile bugetare care distribuie bani fără proiecte sau planuri de dezvoltare si mecanisme de control, impredictibil, pe baza clientelismului politic trebuie desființate.

Cheltuielile publice clar prioritizate, cu evaluarea impactului. Trebuie operaționalizată și întărită instituțional la nivelul Cancelariei, unitatea de evaluare a investițiilor publice. Toate investițiile guvernamentale trec prin acest filtru.

Portofoliu de proiecte naționale

Reforma administrației publice: modificarea Legii 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici pentru introducerea unor criterii noi de recrutare, evaluare și stimulare a acestora. Obiectivul este de a crea o administrație publică profesionistă, competentă, integră, transparentă, atât la nivel central cât și la nivel local.

Modificarea Legii-cadru 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice pentru eliminarea discrepanțelor și discriminărilor între diferitele sectoare ale sectorului public.

Operaționalizarea Strategiei Naționale Anticorupție, întărirea Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI), Pact multianual pentru finanțarea și întărirea sistemului judiciar.

Asumarea și operaționalizarea celor 17 capitole ale Strategiei România Competitivă.

Crearea unui Program național pentru sprijinirea antreprenorialului ca motor al economiei românești. Fiecare leu investit din fonduri publice trebuie să susțină o creștere economică durabilă, de calitate, crearea de locuri de muncă și atragerea capitalului privat.

Continuarea Pachetului anti-sărăcie, cu alocare bugetară, schimbări legislative, termene concrete de îndeplinire asumate anual.

Propunere legislativă pentru stabilirea unui cadru financiar multianual, care să asigure continuitatea investițiilor majore în economie, prin angajarea multianuală a resurselor bugetare. Bugetul României va fi elaborat astfel încât să urmeze programe și obiective, nu nevoia unor instituții de a-și justifica existența.

Stabilirea unui portofoliu de proiecte de investiții de interes național, care să beneficieze de fonduri europene și buget național în domeniile sănătate, educație, infrastructură mare.

Prioritizarea cercetării aplicate, dezvoltării și inovării ca element de creștere a valorii adăugate în economie.

Încurajarea participării Diasporei în economie prin abordări de tipul “RePatriot” și continuarea programelor Diaspora Start-Up.

Revizuirea legislației și crearea unui Program național pentru păduri care să permită conservarea și exploatarea durabilă a acestora.

Reorganizarea Agenției Domeniilor Statului într-o structură care să permită achiziționarea de terenuri agricole, comasarea și revânzarea acestora către tineri agricultori, astfel încât să sprijine dezvoltarea agriculturii locale, întărirea fermei de familie, a formelor asociative și a clasei de mijloc la sate.

Un pachet legislativ pentru încurajarea în agricultură a producției și comercializării (inclusiv la export) de valoare adăugată, asocierii și organizării pe filieră în agricultură și înființarea Camerelor Agricole ca structuri independente de consultanță agricolă și sprijin pentru fermieri, coordonate de aceștia.

Continuarea investițiilor în cadastrarea teritoriului țării, cu precădere pentru terenurile agricole.

Continuarea și îmbunătățirea programului de prevenire și gestionare a riscurilor de cutremur și alte catastrofe naturale.

Continuarea schimbării de perspectivă în implementarea programelor europene, cu accent pe simplificare, creșterea calității proiectelor și a impactului pe care programele finanțate îl au în economie. Dezvoltarea instrumentelor financiare inovatoare demarate cu ajutorul fondurilor europene.

Implementarea strategiilor de Investiții Teritoriale Integrate din fonduri europene și buget național în Delta Dunării, Valea Jiului, zona Moldovei, Roșia Montană-Apuseni și identificarea altor zone care necesită pachete de intervenție integrate din fonduri publice si private.

Pregătirea în condiții optime a Președinției române a Consiliului Uniunii Europene în 2019.

Dezvoltarea gazoductului Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA) și continuarea eforturilor de interconectare energetică și consolidare a independenței și securității energetice a țării.

Abordare multianuală a punerii în valoare a patrimoniului istoric și cultural național.

Sprijinirea sportului de performanță și dezvoltarea unui program național de promovare a sportului de masă.