Sari la conținut

PORTRET. Vona Gabor, un personaj controversat. Liderul Jobbik susține obținerea autonomiei Ținutului Secuiesc

Un amănunt ironic în raport cu ideologia antisemită pe care Vona Gabor avea să o îmbrăţişeze la 25 de ani, când a pus bazele Mişcării politice pentru o Ungarie mai bună, cunoscută publicului sub numele de Jobbik.

Trei ani mai târziu, în 2006, a schimbat rolul de vicepreşedinte cu cel de conducător al partidului. Înainte să intre însă în politică, Vona Gabor a fost profesor pentru o scurtă perioadă de timp, imediat după ce şi-a luat licenţa în istorie şi psihologie.

La 29 de ani a fondat Garda Maghiară, aripa militară a Jobbik, care împărtăşea întocmai dezideratele de extremă-dreaptă ale partidului. Organizaţia nu va rezista decât doi ani, din cauza retoricii rasiste şi xenofobe pe care a afişat-o încă de la înfiinţare. Aşadar, Vona Gabor pierde „noua miliţie”, în 2009, când organizaţia este scoasă în afara legii. Câştigă însă pe plan politic. Partidul pe care îl conduce devine din ce în ce mai puternic, iar în prezent este a treia forţă în Parlamentul Ungariei, cu un grup de 43 de reprezentanţi.

Este şi motivul pentru care cotidianul „The Guardian” l-a descris pe Vona Gabor ca fiind unul dintre fasciştii cu cel mai mare succes electoral din Europa.

El s-a remarcat de-a lungul timpului în principal prin discursurile bogate în referinţe antisemite şi naţionaliste.

„Ocupanţii israelieni, investitorii aceştia, ar trebui să-şi caute altă ţară în lume pentru ei înşişi, pentru că Ungaria nu este de vânzare”, spunea Vona Gabor la Congresul Evreilor din Budapesta, în luna mai a anului trecut.

El a susţinut întotdeauna faptul că Uniunea Europeană ar trebui să dea o mai mare importanţă rolului naţiunilor, în detrimentul globalizării. În acelaşi context, declara că „Jobbik are datoria să-i susţină pe ungari în dezvoltarea capacităţii de auto-apărare şi supravieţuire, să lupte asiduu împotriva forţelor materialiste şi ultraliberale şi să interzică orice deviaţie şi înţelegere oportunistă cu inamicul”.

Vona Gabor a devenit mai cunoscut de publicul românesc după incidentul din luna august a anului trecut, când, în cadrul taberei tineretului maghiar din Ardeal, a declarat că obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc merită orice, chiar şi asumarea unui conflict maghiaro-român.

Este evident că, pentru noi, principalul obiectiv nu este calitatea relaţiei dintre Romania şi Ungaria, ci starea societăţii şi naţiunii maghiare, care îi include şi pe maghiarii din Transilvania. Deci, dacă apărarea drepturilor maghiarior din România şi reprezentarea lor înseamnă conflict cu România, cred că Jobbik îşi va asuma această reponsabilitate, care trebuie, de fapt, asumată de întreaga Ungarie”, spunea Vona Gabor.

Declaraţiile sale au declanşat un val de reacţii atât la Bucureşti, cât şi la Budapesta, unde liderii maghiari au declarat public că se disociază de poziţia liderului Jobbik.

În ciuda faptului că a declanşat un întreg scandal, Vona Gabor s-a plâns că declaraţiile sale au fost răstălmăcite şi a susţinut că reacţia oficialilor români este o provocare menită să intimideze comunitatea maghiară.

Ca urmare, liderul Jobbik şi-a continuat declaraţiile extremiste. „Eu cred că această dispută nu este disputa României şi Ungariei, ci una europeană. Ungaria trebuie să facă orice îi stă în putinţă ca disputa pe seama autonomiei să se finalizeze cât mai repede”, a susținut liderul Jobbik.

Pe 26 ianuarie 2014 a organizat un miting la Londra, în pofida avertismentelor venite din partea activiştilor anti-rasism şi a numeroaselor cereri ale acestora de a-l declara persona non-grata în Marea Britanie.

Cei aproape 100 de manifestanţi, simpatizanţi Jobbik, au fost acuzaţi de instigare la ură faţă de romi şi evrei.