Poziția președintelui Iohannis în scandalul SIPA

Purtătorul de cuvânt al președintelui, Mădălina Dobrovolschi, a declarat că trebuie „respectată și aplicată” legislația în vigoare în ceea ce privește arhivele Serviciului Independent pentru Protecție și Anticorupție (SIPA) care a funcționat în cadrul Ministerului Justiției. Totodată, Administrația Prezidențială nu are atribuții de clasificare sau declasificare a unor documente.

„Există o legislație foarte clară, aplicabilă în acest caz, există persoane îndreptățite să facă toate demersurile în această situație. Nu președintele României este cel care a clasificat aceste informații și, evident, Administrația Prezidențială nu are atribuții în domeniul clasificării și desecretizării. Pur și simplu, legislația în vigoare trebuie respectată și aplicată”, a precizat Mădălina Dobrovolschi, din partea Administrației Prezidențiale.

Scandalul SIPA a pornit după ce jurnalistul Dan Andronic a dezvăluit că dosare din arhivele fostului serviciu ar fi fost copiate, în timp ce erau inventariate de comisia desemnată de Monica Macovei, când aceasta conducea Ministerul Justiției.

Politicienii au reacționat prompt, fie vorbind de înființarea unei comisii de verificare, fie cerând desecretizarea arhivei SIPA. În favoarea desecretizării s-a pronunțat, marți, și președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea.

Jurnalistul Dan Andronic a scris că parte din arhiva SIPA - care ar conţine de la 10.000 de dosare până la 21.000 de documente, inclusiv 3.000 de dosare ale magistraţilor - a fost copiată, iar unele documente au fost sustrase şi chiar distruse. Serviciul Independent pentru Protecţie şi Anticorupţie a fost înfiinţat în 1991, ca structură în subordinea Direcţiei Generale a Penitenciarelor, şi trebuia să urmărească faptele din penitenciare. În 1997, Valeriu Stoica, atunci ministru al Justiţiei, a trecut SIPA în subordinea MJ, pentru ca structura să se ocupe şi de protecţia magistraţilor.