Sari la conținut

Prima reacție a lui Florin Iordache după noua „marțea neagră”

Într-o primă declarație publică după ședința de marți seara, când Guvernul a aprobat ordonanța de urgență de modificare a Codurilor penale, ministrul Justiției, Florin Iordache, a precizat că actele adoptate sunt justificate și că afirmațiile făcute public de criticii modificărilor ar fi „eronate”.

DIGI Timeline cronologie OUG

Ministrul Iordache a susținut că a ținut cont de „toate observațiile” pe care le-a primit pe marginea proiectelor adoptate în ședința de marți și că adoptarea acestor proiecte era impusă de mai mulți factori.

În privința proiectului de lege privind grațierea, adoptat de Guvernul Grindeanu și trimis spre dezbatere Parlamentului, Iordache a invocat, din nou, condițiile din penitenciare. „Proiectul legii grațierii nu vizează nici criminali, nici violatori, nici pe cei care au făcut fapte grave, nici corupți, nici persoane sau oameni politici”, a declarat ministrul Justiției.

Iordache_DEZBATERE_GRATIERE_01_INQUAM_Octav_Ganea

Sursă foto: INQUAM PHOTOS / Octav Ganea

 

Referitor la ordonanța care amendează Codurile penale, Iordache a vorbit despre „o obligație” și „o datorie” a Guvernului, în condițiile în care „vechea guvernare și vechiul Parlament” (din care și el a făcut parte) nu și-au îndeplinit obligația de a pune Codul penal și Codul de procedură penală în acord cu deciziile Curții Constituționale, în termen de 45 de zile de la publicarea motivării deciziilor.

„Avem nevoie de o lege clară, concisă şi care să poată să fie aplicată uşor, fără să avem distorsiuni, a declarat Iordache, arătând că el s-a consultat „inclusiv cu societatea civilă”.

Ministrul Justiției a mai susținut că prin „această măsură de politică penală” a urmărit „un echilibru între puterile statului” și că Parlamentul va avea ultimul cuvânt.

Florin Iordache s-a referit și punctual la unele dintre modificările adoptate. De pildă, în ceea ce privește abuzul în serviciu, acesta a arătat că exceptarea în cazul emiterii, aprobării sau adoptării unor acte normative „nu este un element de noutate absolută în România”.

De asemenea, în privința plafonului de 200.000 de lei introdus drept condiție în definirea infracțiunii de abuz în serviciu, șeful MJ a susținut: „Am avut în vedere legislația internațională, jurisprudența CEDO, opiniile Comisiei de la Veneția, deciziile Curții Constituționale”. 

Iordache a invocat mai departe art. 183 din Codul penal, care stabilește că „prin consecințe deosebit de grave se înțelege o pagubă materială mai mare de 2.000.000 lei”. „S-a apreciat că un cuantum de 10 ori mai mic este în concordanță”, a declarat ministrul Justiției.

Florin Iordache a mai spus că „sunt eronate” opiniile și afirmațiile potrivit cărora modificările aduse Codurilor penale ar determina dezincriminarea unor infracțiuni, arătând că în continuare „vor exista răspunderea civilă și discplinară”.

Nu în ultimul rând, șeful MJ a subliniat că punctul de vedere al CSM ar fi doar consultativ și că „oportunitatea este a ministrului”. „Păi, ce vreți urgență mai mare când există practică neunitară?”, a arătat Iordache.