Sari la conținut

PSD contestă la CCR propriul proiect privind dezincriminarea conflictului de interese, pe motiv că reprezintă o amnistie

Proiectul a fost iniţiat de Daniel Florea şi Florin Iordache (PSD) şi de Marton Arpad (UDMR). Sesizarea a fost semnată de 99 de deputaţi, dintre care 76 ai PSD, 13 ai UDMR (inclusiv iniţiatorul Marton Arpad), 9 ai minorităţilor şi un liberal.

Potrivit sesizării, doar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie interpretează şi se ocupă de aplicarea unitară a legii, astfel încât legea de interpretare adoptată de Parlament "ar putea conduce la un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ÎCCJ şi Justiţie, încălcându-se dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţia României".

Semnatarii sesizării atrag atenţie şi că acest proiect are "efecte retroactive" şi reprezintă chiar "o subtilă dezincriminare retroactivă, o amnistie".

Proiectul de lege prin care aleşii care şi-au angajat rude la cabinetul parlamentar înainte de anul 2013 să nu poată fi sancţionaţi a fost aprobat în unanimitate de plenul comun al celor două Camere ale Parlamentului, fără dezbateri. Proiectul de lege a fost aprobat cu 306 voturi ”pentru” şi o singură abţinere.

“Propunerea legislativă privind interpretarea articolului 38 alineatul 11 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, adoptată astăzi de către plenul Parlamentului, este in totală contradicţie cu dispoziţiile art. 70 şi 71 din Legea nr. 161/2003 şi ale art. 301 din Codul Penal - prevederi care reglementează conflictul de interese în materie administrativă şi penală. Prin propunerea legislativă adoptată astăzi se creează premisa conform căreia interdicţia de angajare a rudelor în cadrul propriilor birouri parlamentare operează doar de la data introducerii acestui articol, respectiv anul 2013 (Legea nr. 219), cu toate că anterior acestui moment exista o dispoziţie expresă care să interzică parlamentarilor să-şi angajeze rudele sau afinii la birourile parlamentare şi anume art. 70 din Legea nr. 161/2003”, susţin reprezentanţii ANI.

Potrivit acestora, nici anterior adoptării Legii 219/2013, parlamentarii nu puteau dispune fără nicio constrângere legală asupra angajării rudelor sau afinilor la propriile birouri parlamentare întrucât aveau obligaţia să respecte regimul juridic al conflictelor de interese, respectiv dispoziţiile articolelor 70 şi 71 din Legea 161/2003 şi ale articolului 301 din Codul penal.

“Regimul juridic al conflictului de interese administrativ, pentru toate categoriile de persoane care ocupă funcţii/demnităţi publice este cel reglementat de dispoziţiile Legii nr. 161/2003, coroborat, din punct de vedere procedural cu dispoziţiile Legii nr. 176/2010”, a precizat ANI.

Reprezentanţii ANI susţin că definiţia conflictului de interese cuprinsă în articolul 70 din Legea 161/2003 este suficient de clară, precisă şi necondiţionată de adoptarea altor reglementări, subsecvente, pentru diferite categorii de demnităţi şi funcţii publice.

ANI precizează că, la acest moment, pe rolul instanţelor, în diferite faze procesuale, se află 29 de cauze în care agenţia a constatat încălcarea de către membrii Parlamentului a prevederilor legale referitoare la conflictul de interese ca urmare a angajării rudelor la cabinetele parlamentare.

În perioada 2011 - 2015, Agenţia Naţională de Integritate a constatat, în cazul deputaţilor şi senatorilor, 56 de cazuri de conflicte de interese de natură administrativă şi 26 de cazuri de conflicte de interese de natură penală.

În dosarele privind conflictele de interese de natură administrativă, ANI a câştigat definitiv şi irevocabil în 22 de cazuri şi doar într-un singur caz instanţa a anulat raportul de evaluare emis de agenţie, restul dosarelor fiind pe rol.

Referitor la conflictele de interese de natură penală, în 18 cazuri instanţa a emis sentinţe de condamnare la închisoare cu suspendarea pedepsei, în trei cazuri a dispus amendă administrativă, iar în cinci cazuri, dosarele se află pe rolul organelor de cercetare penală.

Sursa: News.ro