Sari la conținut

Reducerea impozitului pe venit pregătește terenul pentru impozite locale mărite și concedieri

Micșorarea de la 16% la 10% a impozitului pe venit ar putea aduce câțiva lei sau, după caz, câteva sute de lei la salarii, dar, în egală măsură, ar putea avea serioase efecte negative asupra vieții comunităților. Pentru simplul fapt că din cotele din impozitul pe venit primite, autoritățile locale susțin cheltuielile cu școlile, grădinițile și spitalele, fac unele investiții și cofinanțează proiectele europene. Ordonanța de urgență care consfințește modificarea Codului fiscal nu a apărut încă în Monitorul Oficial, dar vocile care vorbesc despre blocarea investițiilor, creșterea taxelor și impozitelor și, in extremis, despre restructurarea personalului sunt tot mai numeroase.

primari aplaudand_INQUAM_PHOTOS_Octav_Ganea

Sursă foto: INQUAM PHOTOS / Octav Ganea

Marți, cu o zi înainte ca Executivul să adopte ordonanța de urgență de modificare a Codului fiscal, reprezentanții Asociației Municipiilor din România s-au întâlnit cu premierul Mihai Tudose și cu președintele PSD, Liviu Dragnea. La finalul discuțiilor, primarul Sectorului 3, Robert Negoiță (PSD), a anunțat că Executivul va compensa în 2018, cu sume suplimentare din bugetul de stat, scăderea veniturilor locale ca urmare a diminuării impozitului pe venit de la 16% la 10%. Negoiță a mai spus că primarii au primit asigurări că, prin această compensare, veniturile bugetelor locale nu vor suferi.

Asigurările guvernanților par să nu fi convins însă pe toți, dacă ne uităm la avalanșa de critici venită din teritoriu și după întâlnirea de miercuri. O posibilă explicație vine din faptul că aleșilor locali li s-a promis mărirea cotei din impozit la 43% (față de 41,75%, cât este acum), în condițiile în care majoritatea spun că, pentru a fi o compensare totală, ar trebui să fie o cotă de peste 60%. Cu alte cuvinte, pentru ca bugetele locale să nu piardă bani în 2018 față de 2017 ar fi nevoie ca Executivul să crească mult mai mult cota ori, punctual, să pompeze mai mulți bani pe alte căi, inclusiv prin Programul Național de Dezvoltare Locală.

La unison, șefi de consilii județene și primari de municipii au arătat că vor fi obligați de găurile din bugetele locale să taie fondurile alocate investițiilor, să crească taxele și impozitele și chiar să recurgă la concedieri.

Semnalul de alarmă este cu atât mai serios cu cât el a fost tras și de aleși locali reprezentând coaliția PSD-ALDE. De la Iași, de pildă, primarul Mihai Chirica (PSD) a catalogat modificarea Codului fiscal drept „o palmă dată în mod clar pe linia de dezvoltare a orașelor” și a arătat că Primăria va fi nevoită să ia măsuri pentru compensarea pierderii suferite. „Evaluăm impactul ordonanţei. Va fi afectat direct şi profund bugetul Iaşiului, la fel se va întâmpla şi cu bugetele altor oraşe. Vom fi obligaţi să luăm nişte măsuri care să corecteze această situaţie. Actul administrativ al Guvernului loveşte administraţiile locale. Vom vedea cum putem compensa aceste pierderi”, a declarat Chirica. Anterior adoptării ordonanței de urgență, primarul PSD a precizat că reducerea impozitului pe venit de la 16% la 10%, în condițiile în care cota de impozit pe venit reprezintă 60% din veniturile proprii ale Municipiului, „taie capacitatea Primăriei de a continua programele de investiții, de a susține cheltuielile în școli, spitale, grădinițe și pentru celelalte obiective”.

La București, primarul general, Gabriela Firea (PSD), a vorbit despre „o lovitură foarte mare pentru toate comunitățile”. „În București, spre exemplu, situația este și mai dificilă pentru că, așa cum știți, Capitala contribuie la PIB-ul României cu 15%, dar primește înapoi prin realocare doar 0,7%. Este adevărat, suntem conștienți că trebuie să existe o solidaritate și o distribuție, că și orașele mai mici și comunele să beneficieze de sume destul de importante de la bugetul național, prin Ministerul de Finanțe, dar totuși parcă este o diferență mult prea mare între 15% contribuție și 0,7% ceea ce se întoarce la Primăria Capitalei”, a declarat Firea înaintea întâlnirii de marți cu Mihai Tudose și Liviu Dragnea.

De la Timișoara, primarul liberal Nicolae Robu a explicat și el ce înseamnă pentru oraș să primească mai puțini bani din impozitul pe venit. „Din aceste venituri ne-am susţinut cofinanţarea la proiectele cu finanţare europeană, din aceste venituri am plătit toate lucrările de modernizare a infrastructurii de mobilitate a oraşului altele decât cele pe fonduri europene - Pasajul Jiul, Pasajul Popa Şapcă, toate asfaltările pe sute de kilometri de străzi, proiectele de construire de noi poduri şi pasaje, miile de locuri de parcare prin cartiere, pistele de biciclete-, amenajările de parcuri, locuri de joacă, reparaţiile şi dotările la şcoli, spitale şi instituţii culturale, festivalurile şi celelalte evenimente din bogata noastră agendă culturală, etc., etc. Fără aceste venituri, pe care PSD vrea să ni le ia, nimic nu vom mai putea face! Absolut nimic!”, a arătat Robu.

Vom păţi ce a păţit România, care, crescând bugetele de salarii, a scăzut banii de investiţii. E greu să reduci cheltuielile fixe cu salarii, iluminat public, încălzirea şcolilor, aşa că eşti nevoit să tai de la lucrări”, a avertizat și primarul Oradei, Ilie Bolojan (PNL).

De menționat că multe primării și consilii județene întâmpină deja dificultăți financiare ca urmare a aplicării Legii salarizării unitare, lege care a crescut substanțial salariile din administrația locală.

După calculele autorităților locale, sumele estimate a fi pe minus în 2018 nu sunt de neglijat:

- CJ Alba - 20 milioane de lei

- Primăria Alba Iulia - 27 milioane de lei

- Primăria Iaşi - 87,5 milioane de lei

- Primăria Arad - 72 milioane de lei

- Primăria Oradea - 42 milioane de lei

- Primăria București - 1,3 miliarde de lei

- Primăria Cluj - 115 milioane de lei

- Primăria Suceava - 31 milioane de lei