Sari la conținut

RETROSPECTIVĂ 2015 | Noile legi electorale, praf în ochii alegătorilor

La 1 an şi câteva zile de când românii din străinătate au stat ore în şir la cozi ca să voteze preşedintele României, Klaus Iohannis aproba legea care le permite celor cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate să opteze pentru votul prin corespondenţă.

Tánczos Barna: „Pe sistemul heirupist cu care ne-am obişnuit vom vota o lege care ridică foarte multe semne de întrebare.”

Tăriceanu:Suntem împotriva acestei proceduri, nu împotriva votului românilor din străinatate.”

Klaus Iohannis: „Nu este o lege perfectă. Dar esenţial e faptul că există.”

Cele mai multe frici generate de introducerea votului prin corespondenţă vizau secretul acestuia. Vulnerabilităţile au fost îndelung discutate.

Marian Muhuleţ: „Este posibil ca şi noi să ne aflăm în situaţia de a ne pune întrebarea dacă preşedintele pe care îl vom alege peste 5 ani, dacă aplicăm o astfel de metodă, a fost ales legitim, dacă diferenţa de voturi este mică sau a fost ales pe baza unor voturi fraudate din străinătate.”

Curtea Constituţională a apreciat însă că aspectul nu e unul de natură să facă din lege un document neconform cu Legea fundamentală.

Alexandru Radu, politolog: „Un fel de revoluţie, în urma aplicării unor noi legi electorale, acest lucru nu se va întâmpla. Votul prin corespondenţa este praf în ochii alegătorilor. La alegerile prezidenţiale ar putea conta pentru că am văzut experienţa din 2014, când între turul I şi turul II, practic rezultatul a fost întors ca urmare a emoţiei provocate de condiţiile de vot din diasporă.”

Anterior, cei care fac legile au modificat filosofia finanţării campaniilor electorale. Candidaţii vor avea la dispoziţie un plafon maxim pentru cheltuielile de campanie. Dacă îl depăşesc, pierd decontarea sumelor din bugetul de stat. Mai mulţi oameni politici au fost deja traşi la răspundere penală pentru că au cheltuit nejustificat bani în campanie.

Fostul premier Adrian Năstase a fost închis pentru o astfel de infracţiune. În dosarul "Trofeul Calităţii", Adrian Năstase a fost acuzat că a strâns ilegal peste 1,5 milioane de euro pentru campania la prezidenţialele din 2004. Acuzaţii legate de sursele negre de finanţare în campanii i-au vizat şi pe Relu Fenechiu, Sebastian Ghiţă, Marian Vanghelie, Gabriel Sandu sau Cristinel Bîgiu. Elena Udrea a povestit, în contextul acuzaţiilor aduse fostului ei soţ că Dorin Cocoş finanţa campaniile PDL.

Elena Udrea: „Nu este un secret, aşa se finanţează campanii electorale. Ştiam că Dorin Cocoş finanţa campaniile PDL. Nu ştiam exact cum şi cu ce sumă.”

Alexandru Radu, politolog: „România are această soluţie care nu e nici cal, nici măgar. Specific. Adică finanţare şi de la buget şi privată, cu anumite rigori în legatură cu declararea banilor, a sponsorizărilor, în legătură cu cuantumul care poate fi folosit, dar pe altă parte ştim că există soluţii, scheme prin care partidele reuşesc să ocolească aceste limitări ale campaniilor electorale date de reglementările respective.”

Dincolo de campaniile electorale, parlamentarii au modificat şi modalitatea în care vor fi aleşi primarii şi preşedinţii de Consilii judeţene, diferită faţă de alegerile din 2012.

Alexandru Radu, politolog: „Alegerea primarilor dintr-un singur tur este o măsură nedemocratică, în măsura în care candidaţii respectivi vor câştiga alegerile cu un procentaj minor, va îngusta foarte mult baza de reprezentare sau dacă vreţi legitimitatea acestora.”

Liderii consiliilor judeţene nu vor mai fi aleşi direct de cetăţeni, ci din rândul consilierilor.

Alexandru Radu:„Trecerea la alegerea indirectă, adică tăierea acestei surse de regalism, să spunem, a acestor şefi de Consilii Judeţene reprezintă un pas bun. Problema este că ne reîntoarcem la alegerea indirectă în consiliile judeţene acolo unde, de fapt, alegerea acestora va fi rezultatul jocului politic între partidele politice care obţin mandate în consiliile judeţene.”

Alte reguli vor fi aplicate şi în selecţia parlamentarilor. Similare cu cele dinainte de 2008.

Alexandru Radu: „Când vorbim de un pas înapoi, nu ar suna tocmai bine, dar va înlătura toate aceste efecte negative pe care le-am văzut în ultimii ani şi care în principiu s-au concentrat în scăderea calităţii reprezentanţilor noştri în parlament.”

Noua lege va reduce numărul de parlamentari de la 588, câţi au fost aleşi în 2012, la 466: 332 deputaţi şi 134 de senatori.

În 2016, românii votează de două ori: în primăvară, pentru primari, iar în toamnă îşi vor alege un nou Parlament.